temelia si adevarul

                                                                            Hagai 
                                                                     - V -


          Henri Rossier


          Capitolul 2 : 20-23

          Si acum, iata, in a patra revelatie, incurajarea adresata catre saraca ramasita a carei constiinta s-a trezit, si care, patru ani mai tarziu, va termina zidirea casei lui Dumnezeu. Aceasta incurajare este o promisiune (Evrei 12:26). "Voi clatina cerurile si pamantul ; si voi rasturna tronul imparatilor si voi sfarama puterea imparatilor natiunilor si voi rasturna carele si pe calaretii lor ; si caii si calaretii lor se vor prabusi, fiecare prin sabia fratelui sau" (v.21,22 ; conf. 1:6 ; Evrei 12:26). Totul va fi clatinat, si pentru ce ? Pentru "ca sa ramana cele neclatinate" (Evrei 12:27). Cele neclatinate, erau, in cap.2, intrarea lui Mesia in templul gloriei Sale. Dar aici, ceea ce ne uimeste, cand vedem ca este vorba de asezarea ca o pecete pentru totdeauana a lui Zorobabel, cel slab ! "In ziua aceea, zice Domnul ostirilor, te voi lua Zorobabel, slujitorul Meu, fiu al lui Sealtiel, zice Domnul, si te voi face ca o pecete ; pentru ca Eu te-am ales, zice Domnul ostirilor" (v.23).

          Fara indoiala, Zorobabel, printul, era intr-o masura slaba o imagine a lui Hristos, dar inainte de toate era reprezentantul ramasitei inaintea lui Dumnezeu, dupa cum si Iosua, preotul, era, in cap.3 din Zaharia. Toate lucrurile vor fi clatinate, pentru ca aceasta ramasita sa ramana pentru totdeauna. La fel este si cu noi. "Primind o imparatie neclatinata", este spus despre crestini, citand profetia lui Hagai (Evrei 12:28). Dumnezeu L-a asezat pe Domnul la dreapta Sa si pe noi in El, dar in curand ne va aseza pe tron impreuna cu El.

        "Si te voi face ca o pecete". Zorobabel in slabiciunea lui, ca si Adunarea lui Hristos in slabiciunea ei, va fi pecetea pentru toate caile lui Dumnezeu. In el, ca si in ea, toti vor vedea ceea ce Dumnezeu a vrut sa faca si ceea ce El a implinit. "La timpul sau se va zice despre Iacov si despre Israel : Ce a lucrat Dumnezeu !" (Num. 23:23). In acel timp Domnul va fi "glorificat in sfintii Sai si sa fie privit cu uimire, in ziua aceea, in toti cei care au crezut" (2 Tes.1:10).

        Aceasta este rasplata credinciosiei si a devotamentului in slujba Sa, dar va fi mai mult :  trebuie ca harul lui Dumnezeu sa triumfe in cele din urma, pentru a se vedea superioritatea lui fata de toate slabiciunile si necredinciosiile noastre : "Pentru ca Eu te-am ales" (v.23). Trebuie ca harul alegerii sa straluceasca inaintea tuturor. El este singurul motiv, motivul initial si final al binecuvantarilor eterne pentru cei rascumparati !

          Intemeiati pe nadejdea noastra care este Hristos, si pe siguranta mantuirii lui Dumnezeu, sa ne judecam permanent pe noi insine, sa implinim lucrarea casei lui Dumnezeu, aducand sufletele in jurul lui Hristos, singurul centru de strangere si de binecuvantare.