Translate

luni, 5 ianuarie 2015




                      Observatii practice despre venirea Domnului
                                                               - X -


          Henri Rossier


               Venirea Stapanului casei si rasplatirile - Matei 25:14-30


          Parabolele la care vom medita se refera la atitudine celor credinciosi si simpli marturisitori, in absenta Domnului. Aceasta insista in special asupra absentei Sale : "Pentru ca este ca un om care, plecand din tara... si indata a plecat din tara". Stapanul este plecat, ce avem de facut pana la intoarcerea Sa ? Aceasta este intrebarea care se pune aici. Nu este vorba, ca in parabola stapanului casei, de o slujba din interior si de "a da robilor hrana la timpul potrivit" ; ci de a lucra in afara cu talantii pe care El le-a incredintat la fiecare. Aceasta este o slujba individuala in mijlocul acestei lumi. Un rob este altceva decat un martor. Cele zece fecioare trebuiau sa fie martorii Mirelui la venirea Sa, dar slujba noastra consta in a administra ceea ce El ne-a incredintat, facand sa se inmulteasca pentru El in timpul absentei Lui. Stapanul incredinteaza bunurile Sale fiecaruia din cei care pretind, adevarat sau fals, ca-L slujesc. Care sunt talantii, nu as putea sa-i enumar, caci inseamna tot ce este al Lui, tot ce El ne-a incredintat, tot ceea ce putem folosi pentru slujirea Sa, daruri, capacitati, lucruri materiale sau spirituale, si este mica de importanta caracterul sau calitatea lor. A incredintat talantii "fiecaruia dupa puterea lui". El singur este judecatorul si noi trebuie sa tinem cont de aceasta ; este problema Lui, nu a noastra. Problema noastra este de a lucra cu credinciosie cu ceea ce ne-a incredintat.
          Remarcati ca Stapanul nu da nicio porunca robilor Sai, nicio indicatie speciala despre maniera in care ei trebuiau sa lucreze. Cand le incredinteaza talantii, nu le zice ce trebuie sa faca, ci , dandu-le, pleaca indata din tara. Este la fel si astazi ; Domnul este plecat in cer, lasandu-ne aici cu responsabilitatea de a-I sluji.
          Starea inimilor se va arata curand. Robii credinciosi Il cunosteau pe Domnul lor si Ii sunt supusi. Daca nu i-ar fi iubit, ar fi putut sa le arate o astfel de incredere dandu-le bunurile Sale ? Cum ar putea, dupa aceea, sa se indoiasca macar o clipa de dragostea Sa ? Prin ceea ce fac ei raspund la acestea. Nu le trecea prin minte sa gandeasca ca talantii le apartin, caci stiau ca au in maini bunurile Stapanului lor. Pentru ce le-a incredintat, daca nu pentru a le inmulti ? De asemenea, ei aveau dorinta ca, atunci cand El va veni, sa fie multumit de rezultatul lucrarii lor. Aceasta reiese clar pentru robii credunciosi, din aceste patru fapte : Domnul este Stapanul nostru ; El ne iubeste ; avem incredere in El, si Il asteptam. Absenta Sa  se prelungeste poate "mult timp" (v.19), dar robii Sai Il asteapta slujindu-L.
          Avand atatea motive pentru a-I sluji, si noi trebuie sa lucram pentru El ; si cand va veni va regla conturile cu noi, vom primi o rasplata. Totusi, robii credinciosi nu lucrau doar in vederea acestei rasplatiri ; ei nu aveau alta dorinta decat aceea ca : Stapanul sa primeasca dobanda la talantii Sai si ca El sa fie multumit.
          Robul cel rau zice : "Doamne, te stiam", el care, cu pretentia de a-L cunoaste, este singurul caruia Stapanul ii este complet strain ! Il estimeaza ca pe un "om aspru, care seceri unde n-ai semant si aduni de unde n-ai vanturat", un Stapan sever. Cu siguranta, are dreptul sa pretinda, dar este acesta caracterul Sau ? Ah ! ce diferenta de educatie fata de ceilalti robi ! Nu-l cunostea, nu avea nicio incredere in el, nici intelegerea dorintei si a gandurilor sale. Era complet strain de har. Viata sa ramanand sterila pentru cel care era atat de necunoscut, a fot aruncat in intunericul de afara unde va fi plansul si scrasnirea dintilor.
          Sa vedem acum care este rasplata pentru slujitorii cei buni ? Mai intai, fiindca au fost credinciosi in ceea ce le-a fost incredintat, au primit mai mult. "Luati-i deci talantul si dati-l celui care are zece talanti. Pentru ca oricui are i se va da si va avea din belsug". Rezultatul imediat al credinciosiei noastre este ca, bogatiile noastre spirituale cresc prin utilizarea lor. Dumnezeu vrea ca fiecare dintre noi sa facem aceasta experienta !
          Apoi, Stapanul adreseaza aceste cuvinte slujitorilor sai : "Bine, rob bun si credincios, ai fost credincios peste putine, te voi pune peste multe ; intra in bucuria domnului tau". El ne da pretioasa asigurare a acestei aprobari pentru ceea ce am lucrat ; dar El nu vrea sa ne ramana dator. Aceste "putine" din slujba noastra, El le stie bine, si noi de asemenea, dar ne ofera in schimb o parte in glorioasa Sa imparatie. Noua, sarmanilor robi, vrea sa ne incredinteze binecuvantari mult mai mari, facandu-ne partasi propriei Sale bucurii. Ceea ce Ii face placere Lui, va fi desfatarea noastra pentru eternitate !
                 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

aze