Prietenilor mei musulmani
- IV -
Anise Behnam
"Cumpara adevarul, si nu-l vinde" - Prov. 23 v.23
Rastignirea
Pentru a ajunge la cunoasterea adevarului, este esential de a avea dorinta sincera, o dorinta din inima, si a fi gata de a primi adevarul, oricat ar costa. Schimbarea convingerilor religioase nu este usor pentru cineva care are convingeri puternice. Este foarte dureros, dar in ciuda a toate, in cele din urma, cuvintele lui Hristos se adeveresc : "Veti cunoaste adevarul, si adevarul va va elibera" (Ioan 8:32). Pentru a cunoaste adevarul, avem uneori nevoie sa-I cerem lui Dumnezeu sa-l reveleze, fiind in acelasi timp gata la orice sacrificiu daca este necesar. Dumnezeu este intotdeauna gata sa reveleze adevarul celui care il cauta cu sinceritate, celui care il cere cu staruinta de la Dumnezeu.
Am vazut ca Biblia nu a fost modificata ; sa vedem acum ce zice ea cu privire la moartea lui Hristos.
Moartea lui Hristos a fost un fapt real ?
Exista o multime de dovezi despre veridicitatea mortii lui Hristos.
Vechiul Testament
Vechiul Testament vorbeste despre moartea lui Hristos, si este bine cunoscut ca Vechiul Testament este Cartea Sfanta a iudeilor. El contine o multime de profetii despre moartea lui Hristos. Iudeii nu neaga existenta acestor profetii, si multi dintre invatatorii lor religiosi admit ca ele Il privesc pe Mesia Cel promis (Al Masih), dar neaga ca adevaratul Mesia a venit deja. Il acuza pe Isus (Issa) ca a fost un impostor. Atunci cand El a venit, nu au crezut in El, si respingerea Lui a fost vestita de profetii lor, dupa cum vom vedea.
Sa vedem acum cateva dintre profetiile Vechiului Testamen despre moartea lui Hristos. Prima este in Isaia 53. Acest capitol de 12 versete a fost scris cu aproximativ 700 de ani inaintea venirii lui Hristos pe pamant. Este prezis ca natiunea lui Israel nu-L va crede, desi Dumnezeu Si-a aratat puterea Sa prin El (v.1). De asemenea este prezis ca, desi El a fost Cel in care Dumnezeu Si-a gasit placerea Sa in mijlocul unei lumi sterile, sau un pamant uscat, Israel nu a vazut numic in El care sa-l faca sa-L doreasca (v.2). Nu doar ca nu i-a atras nimic la El, dar efectiv L-au dispretuit si L-au respins (v.3). Israel respinge faptul ca suferintele Sale ar fi fost pentru altii. "Cu siguranta, El suferintele noastre le-a purtat si durerile noastre le-a luat asupra Lui; iar noi, noi L-am socotit pedepsit, lovit de Dumnezeu si chinuit. Dar El era strapuns pentru faradelegile noastre, zdrobit pentru nelegiuirile noastre. Pedeapsa care ne da pacea era asupra Lui si prin ranile Lui suntem vindecati" (v.4-5). Eram cu toti ca niste oi pierdute, dar El a purtat pedeapsa noastra. "Noi toti, ca niste oi, ne-am ratacit, ne-am intors fiecare la calea lui; si Domnul a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra a tututror" (v.6). Acestea nu au nevoie de comentariu ; este un rezumat despre Vestea Buna oferita omului.
In plus, acest capitol ne arata ca Hristos a mers de buna voie la cruce, si ca El a stat in tacere, fara sa Se apere in timpul incercarilor Sale (v.7). Aceasta este ceea ce invatam din evanghelii, si care a fost profetit cu mai bine de 700 de ani inainte. In timp ce Israel voia sa-L inmormanteze impreuna cu cei rai, sa-I arunce trupul intr-o groapa comuna impreuna cu alti criminali, sau sa-I lase trupul sa fie devorat de fiare salbatice, asa cum se obisnuia pentru cei rastigniti, Dumnezeu a hotarat ca El sa fie inmormantat in mormantul unui om bogat ( v.9). Este exact ceea ce s-a intamplat dupa cum descriu evangheliile, unde citim ca a fost inmormantat in mormantul unui om bogat, Iosif din Arimateea (Youcef de Al Ramah), cum gasim in Matei 27 v.57-60, Marcu 15 v.43-46, Luca 23 v.50-53 si Ioan 19 v. 38-40. Viata Sa pe pamant este infatisata prin aceste cuvinte : "Nu facuse nici o violenta, nici nu a fost viclesug in gura Lui" (v.9). Aceasta se refera la absenta pacatului in El, si la desavarsirea Sa. Invierea Sa este profetita prin aceste cuvinte : "Va vedea o samanta ( se refera la o samanta spirituala, adica cei credinciosi), Isi va lungi zilele...Va vedea rodul muncii sufletului Sau si va fi satisfacut" (v.10-11). Alte pasaje importante din acest capitol se refera la moartea Sa pentru noi, adaugand : "Va indreptati pe cei multi ( va invata dreptatea) si va purta nelegiuirile lor...Si-a dat sufletul la moarte si a fost numarat cu cei fara de lege (a fost rastignit intre doi talhari) si a purtat pacatul multora si a mijlocit pentru cei faradelege ( S-a rugat pentru ei pe cruce)" (v.11-12). Acest capitol ne da o dovada clara a mortii lui Hristos pentru noi.
Ce au facut iudeii necredinciosi cu aceste pasaje ? Timp de aproape 1000 de ani dupa Hristos, comentatorii lor au afirmat ca aceste pasaje Il privesc pe Mesia, care inca nu a venit. Totusi, cand au vazut ca numerosi iudei, citind aceste pasaje, isi puneau intrebari la care ei nu puteau raspunde, au incercat sa gaseasca alte explicatii. In prezent, iudeii nu mai includ acest capitol in citirea publica, si nici in comentariile lor. Un coleg iudeu mi-a dat un comentariu din Tora. Erau multe referinte din Isaia, dar niciuna din acest capitol, pentru ca acest capitol ofera o dovada categorica ca ei L-au respins pe Mesia al lor, Cel promis, si au cerut moartea Sa.
Exista multe alte pasaje din Vechiul Testament care se refera la moartea lui Hristos. Profetul David, cu o mie de ani inainte de Hristos, a vorbit profetic de mainile si de picioarele Sale strapunse (Ps. 22:16), care, evident nu era vorba dspre David, ci de Hristos cand a fost tintuit pe cruce. De aceiasi maniera, David vorbeste despre El ca I-au dat sa bea otet cand I-a fost sete (Ps. 69:21), atunci cand era pe cruce ( Ioan 19:28-30). Mai mult, David vorbeste despre impartirea vesmintelor Sale si aruncarea sortului pentru camasa Lui ( Ps. 22:18). Toate aceste detalii au avut loc in momentul rastignirii, asa cum ne relateaza evangheliile.
Profetul Zaharia, cu aproape 400 de ani inainte de venirea lui Hristos, vorbeste de coasta Sa strapunsa de o sulita ( Zaharia 12:10), ceea ce soldatul roman a facut pentru a se asigura ca Hristos murise cu adevarat ( Ioan 19:32-34). Numeroase detalii gasim in Vechiul Testament in relatie cu moartea lui Hristos pe cruce, si cu evenimentele de care este legata. Toate s-au implinit exact asa cum a fost profetit, pentru ca Autorul Bibliei este Dumnezeu, care cunoaste sfarsitul inca de la inceput.
In Vechiul Testament, gasim numeroase relatari despre persoane si evenimente care sunt un tip sau o imagine a mortii lui Hristos. Aceste evenimente au avut loc cu adevarat, si totusi, cand le cercetam, nu putem sa nu vedem ca acestea ne atrag atentia asupra faptului ca Hristos a murit pentru rascumpararea noastra. Un frumos exemplu gasim in istoria lui Avraam oferind pe fiul sau, a carei descriere este in Geneza 22. Ascultand de porunca lui Dumnezeu, Avraam a luat pe fiul sau pentru a-l aduce jertfa. Mergand spre locul unde trebuia sa-l aduca jertfa, fiul sau, nestiind ca el va fi jertfit, il intreaba : "Tata !...Iata focul si lemnele; dar unde este mielul pentru arderea de tot ?" Si Avraam i-a zis : "Fiul meu, Dumnezeu Insusi va ingriji de mielul pentru arderea de tot". In final, cand l-a pus pe fiul sau pe altar, si era gata sa-l injunghie, "Ingerul Domnului i-a strigat din ceruri si a zis : Avraame ! Avraame !...Nu-ti pune mana pe baiat si nu-i face nimic". Avraam a dovedit o ascultare absoluta fata de Dumnezeu. Avraam a ridicat ochii si a vazut in spatele lui un berbec incurcat cu coarnele intr-un tufis. L-a luat si l-a adus jertfa in locul fiului sau.
Aceasta istorie adevarata ne arata nevoia pe care o aveam de un rascumparator. Berbecul era doar un simbol, sau un tip al adevaratului Rascumparator. Cu siguranta, berbecul nu era o jertfa costisitoare, nici o "jerfa mare" (zabh azeem). In cele din urma, Avraam fiind foarte bogat, a adus jertfa in locul fiului sau, un berbec care nu l-a costat nimic. Nici nu avea cum sa plateasca acest berbec. Dumnezeu Insusi S-a ingrijit de jerfa. Bebecul era un tip, sau o imagine a adevaratului rascumparator. Biblia afirma clar ca sangele animalelor, fie ca sunt berbeci, tapi sau vitei, nu pot indeparta de la noi vinovatia pacatelor noastre ( Evrei 10:4). Milioane de berbeci au fost adusi de iudei de-a lungul secoleleor, dar cand a venit Hristos, Ioan Botezatorul ( cunoscut in Islam ca Yahia Ybn Zakarya) L-a aratat si a zis : Iata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii ! " (Ioan 1:29). Toate jertfele de animale, nu erau altceva decat o imagine a adevaratului Rascumparator, Isus Hristos. Un alt exemplu este mielul de Paste. Cand Dumnezeu a vrut sa scoata poporul din Egipt, i-a dat lui Moise indicatii importante. I-a spus ca fiecare casa trebuie sa ia un miel, fara niciun defect, sa-l injunghie si sa puna sangele pe stalpii si pe pragul de sus al usii. Dumnezeu avea sa omoare pe toti intiii nascuti din Egipt, dar a promis ca va cruta pe cei care aveau sangele pe usile de la intrare. I-a spus lui Moise ca, atunci cand El va vedea sangele, nu va permite ingerului nimicitor sa omoare pe fiii lor. Si asa s-a intamplat efectiv, dar aceasta este o imagine a mortii lui Hristos, care este temelia mantuirii noastre. Vechiul Testament contine numeroase exemple de acest fel.
Rezumand deci, Vechiul Testament a vestit in mod clar moartea lui Hristos, o data prin declaratii clare ca in Isaia 53, cat si prin tipuri si imagini.
Noul Testament
Noul Testament ne invata ca Hristos a murit pe cruce si a inviat a treia zi. Hristos le-a spus dinainte ucenicilor Sai. Urmatoarele citate din Evanghelia dupa Matei sunt suficiente ( ceilalti evanghelisti atesta aceleasi fapte). "De atunci, Isus a inceput sa le arate ucenicilor Sai ca El trebuie sa mearga la Ierusalim si sa sufere multe de la batrani si de la preotii de seama si de la carturari si sa fie omorat si a treia zi sa invieze" (Matei 16:21). "Iata, ne suim la Ierusalim si Fiul Omului va fi predat preotilor de seama si carturarilor ; si Il vor condamna la moarte si Il vor preda natiunilor ca sa-L batjocoreasca si sa-L biciuiasca si sa-L rastigneasca ; si a treia zi va invia" (Matei 20:18-19).
In plus, in acelasi capitol 20 la versetul 28, El le spune ca pentru aceasta a venit pe pamant. A venit , nu pentru a I Se sluji, ci pentru a sluji si a-Si da viata ca rascumparare pentru multi. Multe alte versete ar putea fi citate in care Hristos a spus dinainte ucenicilor Sai ca va muri si va invia a treia zi. De fapt, le-a spus cand si cum avea sa moara. In Matei 26 v.1-2, citim : "Si a fost ca, atunci cand a sfarsit Isus toate cuvintele acestea, a spus ucenicilor Sai : Stiti ca dupa doua zile este Pastele si Fiul Omului va fi dat sa fie rastignit". Este interesant de notat ca, sase secole mai inainte, profetul Daniel a spus o profetie in care zice ca Hristosul va muri exact in momentul acela ! (Daniel 9:26).
Fiecare din cele patru evanghelii descriu in detaliu multe din imprejurarile care s-au intamplat cand Hristos a fost dus inaintea autoritatilor religioase, si apoi inaintea autoritatilor civile, si cand a fost dus la cruce. Niciun cititor al celor relatate de Matei 26 la 27, Marcu 14 la 15, Luca 22 la 23, si Ioan 18 la 19, nu va putea sa nu vada ca ei arata clar si de o maniera convingatoare, ca Acesta este Hristos care a fost arestat si pironit pe cruce, care a murit, si care a fost inmormantat. Maria, mama lui Isus, era langa cruce, si L-a vazut pe propriul sau Fiu ; ea stia bine ca El este Cel pe care L-au omorat. Ioan, ucenicul care Ii era foarte apropiat, era si el acolo. El a fost martor ocular. Chiar cuvintele pe care Hristos le-a spus pe cruce, n-ar fi putut fi spuse de altcineva. Primul lucru pe care L-a spus : "Tata, iarta-i, pentru ca ei nu stiu ce fac" (Luca 23:34). Iuda n-ar fi putut zice aceasta. Si nimeni altul nu ar fi putut sa spuna talharului care s-a pocait si a crezut in Isus ; "Adevarat iti spun, astazi vei fi cu mine in paradis" (Luca 23:43). Doar Hristos putea spune acestea, si nimeni altul. Apoi si ultimile Sale cuvinte rostite pe cruce : "Tata, in mainile Tale Imi incredintez duhul" (Luca 23:46). Fie ca toti cei care cauta cu sinceritate sa citeasca relatarea in fiecare din cele patru evanghelii, sa nu aiba nici o indoiala despre moartea lui Hristos pe cruce. Este evident ca ucenicii nu au inventat istoria mortii Sale. De fapt, ei erau tristi si abatuti, pana cand L-au vazut dupa invierea Sa.
Dupa invierea Sa, Hristos S-a aratat ucenicilor de nenumarate ori timp de 40 de zile, dandu-le dovezi de netagaduit ca a inviat dintre morti. Ei nu aveau nici o indoiala cu privire la moartea Sa, dar a vrut sa le dovedeasca ca El era cu adevarat si fizic inviat. Acest fapt este aratat in fiecare din cele patru evanghelii. In Luca 24 v. 44-48, le explica de asemenea, ca moartea si invierea Sa erau implinirea a ceea ce au spus profetii Vechiului Testament. Si acesta trebuie sa fie esenta mesajului mantuirii care trebuie sa fie predicat la toate natiunile. In Ioan 20 v. 19-20, vedem ca in seara aceleasi zile, a invierii Sale, aratandu-se ucenicilor Sai, le zice : "Pace voua !" si le-a aratat mainile Sale unde ei au vazut semnul cuielor, si coasta Sa care a fost strapunsa de sulita soldatului roman.
Le-a dovedit ca El a fost Cel rastignit, si nu altcineva.
In concluzie, dovezile ca Hristos a murit pe cruce includ :
- profetiile Vechiului Testament care vorbesc despre moartea Sa,
- cuvintele lui Hristos care a spus dinainte ucenicilor Sai ca va muri si va invia,
- relatarile detaliate despre moartea lui Hristos din cele patru Evanghelii,
- aparitiile lui Hristos inaintea ucenicilor dupa inviere si explicatiile cu privire la motivele mortii Sale pe cruce.
Nu trebuie sa fie nici o indoiala cu privire la veridicitatea acestui fapt important.
Raspuns la o obiectie
Multi au ridicat urmatoarea obiectie : de ce nu L-a salvat Dumnezeu ? Hristos a fost invins de cei rai ? Aceasta nu este o intrebare nejustificata. Daca Hristos a fost invins sau fortat sa moara, atunci este drept sa se puna o astfel de intrebare. Dar am vazut deja ca, Hristos le-a spus ucenicilor Sai, ca El a venit sa-Si dea viata ca rascumparare pentru multi, adica a venit sa moara in locul nostru. Da, Hristos ar fi putut sa Se salveze El Insusi daca ar fi vrut. Cand Iuda a venit cu soldatii pentru a-L prinde, El a spus ucenicilor care vreau sa-L apere ca, daca ar vrea, ar putea cere de la Tatal sa-I trimita armate de ingeri pentru a nimici pe acesti oameni, dar, "cum se vor implini Scripturile, care zic ca asa trebuie sa fie ?" (Matei 26:54). De fapt. Isus ar fi putut sa-i biruiasca cu un singur cuvant. In Ioan 18:4-6, vedem ca, atunci cand soldatii au venit cu Iuda pentru a-L prinde, noaptea in gradina, El i-a intrebat pe cine cauta. Cand ei zic : "pe Isus Nazarineanul", El le zice : "Eu sunt", si ei s-au dat inapoi si au cazut la pamant. Cu siguranta, ar fi putut sa se salveze in acel moment.
Faptul ca Isus Insusi nu S-a salvat de la moarte i-a nedumerit pe cei care vreau sa-L vada pe cruce. Ziceau ca, daca Dumnezeu Si-a gasit placerea in El, ar trebui sa-L scape de la moarte. Este interesant ca profetul David a mentionat acasta in Psalmi, cu 1000 de ani inaintea venirii lui Hristos : "Toti cei care ma vad isi bat joc de mine, isi deschid gura, dau din cap : Se increde in Domnul, sa-l scape, sa-l salveze, pentru ca Isi gaseste placerea in el" (Ps.22:7-8).Dar Hristos nu S-a eliberat de la moarte pentru ca avea motive mult mai importante si pentru care a murit de buna voie pe cruce.
Hristos a spus din ceruri :
"Eu sunt Cel dintai, si Cel din urma, si Cel viu ; si am fost mort si iata, sunt viu in vecii vecilor" (Apoc.1 :17-18).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu