Translate

vineri, 5 iunie 2015





                                    ARMURA


                           "Imbracati toata armura lui Dumnezeu" ( Efes. 6:11)

                                                                    - III -


          Henri Rossier


          3     Diferitele scopuri ale lui Satan

          Daca privim acum diferitele scopuri ale Vrajmasului in batalia pe care o duce impotriva lui Hristos si a poporului Sau, le vom gasi ilustrate in istoria lui Israel de la iesirea sa din Egipt pana la intrarea in Canaan.
          Primul scop al lui Satan este sa-i tina cu orice pret pe oameni ca victime ale sale, in robie si sub stapanirea sa. Atunci cand vede ca nu poate reusi si ca, prin puterea lui Dumnezeu, robii sai sunt gata sa-i scape, el ii urmareste, ca si faraon, imagine a vrajmasului, cu toata ostirea sa, ca sa-i prinda si sa aduca peste ei stapanirea care i-a scapat. Aici incepe lupta, dar aceasta lupta nu este incredintata poporului; este lucrarea Domnului, si numai a Lui. El nu cere lui Israel decat credinta : "Domnul va lupta pentru voi, dar voi stati linistiti!". El va fi cel care "a aruncat in mare pe cal si pe calaretul lui" ( Exod 14 ; 15).
          Odata scapat de robie si intrat in pustie, Israel il intalneste pe Amalec, Vrajmasul sub o alta forma, si cu un alt scop, acela de a pune un obstacol calatoriei prin pustie si de a impiedica poporul sa ajunga la mostenirea sa.
          Dupa trecerea Iordanului, Vrajmasul ridica inaintea poporului lui Dumnezeu un obstacol impresionant, cetatea Ierihon. Scopul sau este de a-l impiedica sa intre in mostenirea sa.
          In final, zidurile acestei fortarete fiind daramate inaintea ostirii credintei, Israel intalneste inaintea lui pe toti imparatii Canaanului adunati pentru a-l impiedica, fie sa intre in posesiune mostenirii sale, fie pentru a pastra si completa aceasta posesiune.
          La acest al patrulea eveniment se refera in special indemnurile din cap. 6 din epistola catre Efeseni. Aceasta epistola, asimilata in intregime de o maniera remarcabila cartii Iosua, ne infatiseaza crestinul introdus in locurile ceresti pentru a se bucura de toate binecuvantarile mostenirii sale, dar, aceste binecuvantari, Satan cauta sa i le rapeasca, iar pentru a le realiza si pastra, credinciosul trebuie sa lupte cu "puterile spirituale care sunt in locurile ceresti", dupa ce a imbracat toata armura lui Dumnezeu.
          Lupta despre care vorbim trebuie sa fie subiectul principal al meditatiei noastre, dar este necesar de remarcat ca lupta noastra nu se limiteaza doar in aceasta directie. Crestinul are frati captivi si el trebuie sa lupte pentru ai elibera. Asa a fost lupta lui Avraam pe care cap. 14 din Geneza ne-o prezinta. Cu cativa oameni patriarhul urmareste pe cei patru imparati, castiga batalia si il elibereaza pe fratele sau Lot, care devenise prizonierul lor. Aceasta lupta nu poate avea alt obiectiv, ca si in situatia lui Avraam, decat de a elibera pe unul din fratii nostri, luati captivi de lume, si de a-l aduce la libertatea copiilor lui Dumnezeu. Sa ne amintim ca aceasta biruinta poate aduce o mare rasplata din partea Melhisedecului nostru. De asemenea putem avea de luptat si singuri pentru eliberarea intregului popor al lui Dumnezeu, ca si Ionatan impotriva strajei filistenilor, a carei infrangerea a adus eliberare pentru tot Israelul.
          Lupta crestina mai are un alt scop care ne este prezentat in imagine in primul capitol din cartea Iosua. Rubenitii, Galaditii si jumatate din semintia lui Manase au primit partea lor in tara ( este adevarat dincoace de Iordan) si Domnul le-a dat "odihna", dar ei nu trebuiau sa ramana acolo. Trebuiau sa treaca inarmati inaintea fratilor lor pentru a-i ajuta pana ce Domnul va da odihna si acestora. Astfel, o parte din Adunarea lui Dumnezeu este chemata sa dea o mana de ajutor altora, pana cand acestia din urma ajung sa se bucure de privilegiile pe care cei dintai le au deja.
          In cele din urma ar fi mai bine sa spunem: in primul rand, lupta crestina este "lupta Evangheliei" Daca, in ce ne priveste pe noi, nu am avut altceva de facut, decat a crede in dragostea si puterea lui Dumnezeu pentru a scapa de robia lui Satan, exista alti sarmani pacatosi care sunt tinuti in legaturile care ne inlantuiau si pe noi altadata. Avem de luptat impotriva Vrajmasului pentru a putea sa le atingem constiintele si sa-i aducem sa se increada, ca si noi, in Dumnezeu Mantuitorul. Aceasta era lupta filipenilor. Ei "stateau tari intr-un singur duh, cu un singur suflet, luptand impreuna pentru credinta Evangheliei si neinfricosati in nimic de adversari". De partea sa, apostolul ducea singur aceasta lupta ( 2 Tim. 2:9-10),  sau isi asocia si pe alti credinciosi impreuna cu el ( Filip.1:27,28,30; 4:3; 2 Tim.1:8; 2:3). Aceasta lupta face parte din "lupta cea buna a credintei" (1 Tim.6:12; 2 Tim.4:7).
          Armele luptei pentru Evanghelie sunt ofensive. Ele sunt Cuvantul lui Dumnezeu si rugaciunea, asupra carora vom reveni mai tarziu.
          

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

aze