temelia si adevarul

       




   

                                   ASTEPTAREA ACTUALA A BISERICII
                          SI PROFETIILE CARE STABILESC
                               ADEVARUL CU PRIVIRE LA
                            INTOARCEREA PERSONALA A
                                       MANTUITORULUI

                                                   - X -

      Expuneri tinute la Geneva (1840) pe parcursul a unsprezece seri de catre J.N.Darby

                A zecea seara : Isaia 1 - Binecuvantari pamantesti pentru Israel (continuare)

          Cateva pasaje din Cartea Sfanta, pe care nu am putut sa le citez ultima data, asupra destinului iudeilor, in special pasaje preluate de la profetii mici, incheie profetia istorica care priveste acest popor; am zis istorica, deoarece profetia este istoria pe care Dumnezeu ne-a dat-o referitor la viitor.

          Va reamintesc o situatie foarte importanta referitoare la iudei; istoria lor este in special manifestarea gloriei Domnului. Intreb: De ce ne priveste pe noi toata aceasta istorie? Se zice: Ce-mi pasa ce vrea sa faca tatal meu pentru fratii mei, si manifestarea caracterului sau in aceste fapte? Cand vom vedea cat de mult loc ocupa acest subiect in Cuvantul lui Dumnezeu, vom fi convinsi ca lucrul este deosebit de scump inimii lui Dumnezeu, daca el nu este si pentru noi. In acest popor, prin caile lui Dumnezeu fata de el, in care caracterul Domnului este deplin revelat, prin care natiunile vor cunoaste pe Domnul, si prin care noi insine invatam sa-L cunoastem.

          O persoana poate fi imparat al unei tari, si tatal unei familii; si iata diferenta intre ceea ce este Dumnezeu fata de Biserica, si ceea ce este El fata de iudei. Fata de Biserica, are caracterul de Tata; fata de iudei, caracterul de Domnul (*). Credinciosia Sa, caracterul Sau neschimbator, atotputernicia Sa, guvernarea Sa asupra intregului pamant, toate acestea s-au revelat in istoria lui Israel; de aceea aceasta istorie ne ajuta sa-L cunoastem pe Domnul.

          (*) Oriunde cuvantul "Domnul" este scris cu litera "D" cu caracter italic ("D") este vorba despre Yahve (Iehova), n.t.

          Psalmul 126: "Cand a intors Domnul pe captivii Sionului... atunci se spunea printre natiuni: Domnul a facut lucruri mari pentru ei!".

          Referitor la acelasi subiect vedeti Ezechiel 39:6, 7 : "Si voi trimite un foc asupra Magogului si printre cei care locuiesc linistiti in insule; si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul. Si voi face cunoscut Numele Meu cel sfant in mijlocul poporului Meu Israel si nu voi mai lasa sa fie profanat Numele Meu cel sfant. Si natiunile vor cunoaste ca Eu sunt Domnul, Cel Sfant in Israel".

          Versetul 28 : "Si vor cunoaste ca Eu sunt Domnul Dumnezeul lor, pentru ca i-am dus in captivitate printre natiuni, si i-am adunat pe pamantul lor. Si nu voi mai lasa acolo pe niciunul dintre ei". Iata prin ce mijloc se face Domnul cunoscut. Tatal se reveleaza sufletelor noastre prin Evanghelie, prin Duhul de infiere; dar Domnul se face cunoscut prin judecatile Sale, prin exercitarea puterii Sale pe pamant.

          Am spus ca Tatal se face cunoscut prin Evanghelie deoarece Evanghelia este un sistem de har pur, un sistem care ne invata sa actionam dupa principiul harului; nu dupa principiul "ochi pentru ochi, nu dupa dreptatea pe care o cere legea talionului; acesta este un principiu dupa care trebuie sa fiu desavarsit asa cum Tatal meu este desavarsit. Nu este vorba despre guvernarea Domnului. Fara indoiala, Domnul va binecuvanta natiunile; dar caracterul Imparatiei Sale consta in faptul ca "judecata se va intoarce la dreptate" (Psalmul 94:15). La prima venire a lui Isus Hristos, judecata se afla in mainile lui Pilat, si dreptate in Isus; dar, cand Isus va reveni, judecata se va uni cu dreptatea. Acum, poporul lui Hristos, copiii lui Dumnezeu trebuie sa urmeze exemplu Mantuitorului, adica sa nu se astepte ca judecata sa fie dupa rigorile dreptatii, ci sa fie blanzi si smeriti fata de toate insultele pe care le primesc din partea oamenilor. Uniti cu Hristos, acestea sunt compensate prin puterea dragostei Sale personale care-i intareste, prin mangaierea care decurge din prezenta Duhului Sau, si, mai mult, prin nadejdea gloriei ceresti. Pe de alta parte, Domnul va mangaia pe poporul Sau printr-o actiune directa a dreptatii Sale in favoarea sa, si restabilindu-l in gloria pamanteasca

          Iudeii, iata deci poporul prin care si in care Dumnezeu Si-a stabilit Numele Sau de Domnul, si caracterul Sau de judecata si de dreptate. Biserica, iata poporul in care, dupa cum este potrivit in familia Sa, Tatal manifesta caracterul Sau de bunatate si dragoste. Ce se va intampla cu iudeii in timpurile de la urma? Ceea ce deja am observat in Ieremia 30 la 33, si in Ezechiel 36 la 39, unde am vazut o serie de promisiuni si revelatii cu privire la acest subiect. Va voi cita alte cateva pasaje despre acelasi subiect, urmarind ordinea profetilor in Biblie.

          Daniel 12:1... Aici este infatisata prezenta Aceluia care va actiona pentru poporul lui Daniel, adica pentru poporul iudeu. Vreau sa remarcati cateva trasaturi ale acestei profetii. Mai intai, Dumnezeu in puterea Sa, prin misiunea lui Mihail, va sta ferm pentru copiii poporului lui Daniel, si acesta va fi un timp de stramtorare asa cum nu a mai fost niciodata. Aceasta ne explica ceea ce am citit in Matei 24, si Marcu13:19. Invierea (v. 2) se aplica iudeilor. Veti gasi exact aceleasi expresii in Isaia 26:19:  "Mortii Tai vor trai..." si in Ezechiel 37:12. Aceasta este o inviere figurativa a poporului inmormantat, ca natiune, printre popoare. "Unii vor invia pentru rusine, pentru dispret etern". Este ceea ce se va intampla iudeilor (Isaia 66:24). Intr-un cuvant, pe de-o parte, Dumnezeu va sta ferm pentru poporul Sau intr-un timp de stramtorare, si, pe de alta, o ramasita eliberata, iata rezumatul capitolului 12 din Daniel.

          In Osea 2:14, pana la sfarsitul capitolului, vedem ca Domnul il va reprimi pe Israel, si-l va introduce in tara sa dupa ce l-a smerit, si dupa ce i-a vorbit inimii lui; o va face ca in zilele tineretii sale; Domnul va face un legamant cu el, si-l va binecuvanta in orice fel in aceasta tara, si-l va logodi cu El pentru totdeauna. Si, mai mult, va exista un lant neintrerupt de binecuvantari pamantesti de la Domnul, raspandite din belsug peste Israel, care este samanta lui Dumnezeu (aceasta este puterea cuvantului Izreel); deoarece El adauga: "Si o voi semana pentru Mine in tara". Caci Israel va deveni mijlocul de binecuvantare pentru pamant, ca viata din morti. Acum, totul este acoperit de pacat; duhurile rautatii sunt in locurile ceresti si exista tot felul de nenorociri, insotite fara indoiala de numeroase binefaceri, roadele indurarii Sale. Dumnezeu face ca toate sa lucreze spre binele celor care-L iubesc; dar, in acele timpuri, va fi plinatate de binecuvantari pamantesti.

          Osea 3:4, 5: "Pentru ca fiii lui Israel vor ramane multe zile fara imparat si fara capetenie si fara jertfa si fara stalp (sau "statuie") si fara efod sau terafimi. Dupa aceea fiii lui Israel se vor intoarce si-L vor cauta pe Domnul Dumnezeul lor si pe David, imparatul lor, si se vor intoarce cu frica (sau "tremurand") la Domnul si la bunatatea Lui, la sfarsitul zilelor". Ei nu-L vor avea nici pe Dumnezeul adevarat nici un dumnezeu fals; dar, dupa aceea, Il vor cauta pe Domnul si pe David, adica Preaiubitul, - Hristos.

          Ioel 3:16-18, 20, 21. Dupa ce a vorbit despre natiuni atunci cand poporul Sau va reveni din robia sa, in versetele de mai inainte cu ocazia judecatii exercitate asupra neamurilor, Dumnezeu vorbeste acum despre iudei. Ierusalimul va fi curatat; Domnul va locui in Sion; El va fi un refugiu pentru poporul Sau si tarie pentru copiii lui Israel. Iata ce se va intampla atunci cand judecata lui Dumnezeu va veni peste natiuni.

          Amos 9:14,15: "Si voi intoarce captivitate poporului Meu... Si-i voi sadi in tara lor si nu vor mai fi smulsi din tara lor". Aceasta nu s-a implinit inca.

          Ceea ce precede aceste versete este citat in capitolul 15 din Fapte, nu pentru a demonstra ca profetia s-a implinit atunci, ci faptul ca Dumnezeu a avut intotdeauna in vedere principiul unui popor scos dintre natiuni. Adica limbajul profetilor este in concordanta cu Simon Petru care relateaza ceea ce a facut Dumnezeu in acel timp. Aceasta nu era implinirea unei profetii, ci stabilirea unui principiu, rostit prin gura profetilor cat si prin cea a lui Simon Petru.

          Mica 4:1-8. Nici aceasta nu este implinita. Vedem aici o topografie a Ierusalimului si restabilirea primei sale stapaniri.

          Cap.5:4, 7 si 8. Numele lui Hristos devine in curand mare pana la marginile pamantului; Israel este o ploaie de binecuvantari divine peste tot, si iese biruitor fata de toti care i se impotrivesc.  

          Referitor la Mica, puteti sa remarcati, reamintind principiul deja stabilit, modul in care profetia mentioneaza (7:19 si 20) promisiunile neconditionate facute parintilor.

          Tefania 3:12, pana la sfarsit. Ce limbaj avem aici! Este spus ca Dumnezeu se va odihni in dragostea Sa. Este atat de miscator ca El se va "odihni". Ce inseamna aceasta? Vedeti versetul 13: "Ramasita lui Israel nu va lucra nedreptate, nici nu va vorbi minciuni, nici nu se va gasi in gura lor o limba inselatoare; ci ei vor paste si se vor culca si nimeni nu-i va inspaimanta"

          Zaharia 1:15, 17-21). Vedem acolo patru monarhii, care l-au risipit pe Israel, risipite ele insasi prin puterea si judecata lui Dumnezeu.

          Cap. 9:9, pana la sfarsit: "Bucura-te foarte mult, fiica a Sionului! Striga de bucurie, fiica a Ierusalimului! Iata, Imparatul tau vine la tine...". Se poate spune ca aceasta s-a implinit deja, dar numai in parte. Trebuie remarcat ca, atunci cand Duhul Sfant citeaza acest loc din Zaharia (Ioan 12:15), omite aceste cuvinte: "El este drept si aduce mantuire". Isus, intr-adevar nu S-a crutat. Atunci cand I-au zis in deradere: "Daca esti Fiul lui Dumnezeu, coboara de pe cruce", El nu a facut-o, nu S-a ferit de suferinta; nu a garantat pentru El Insusi, ci El a fost garantul nostru.

          Cap.10:6, pana la sfarsit. Cand a fost Israel ca si cum Domnul nu l-ar fi alungat? Niciodata.

          Acum, vedem ca poporul Israel va fi restabilit in tara sa, dar nu va fi decat o ramasita care va fi pastrata.

          Cap.12. Versetul 2 mentioneaza un timp de razboi, chiar al tuturor natiunilor impotriva lui Israel; dar Dumnezeu il va intari pe Israel intr-un mod extraordinar, si natiunile vor fi nimicite, si duhul indurarilor si al cererilor va fi raspandit peste ramasita lui Israel, care va contempla cu o inima patrunsa de durere pe Mesia pe care L-au starpuns. 

          Am sa reiau Isaia 18, unde profetia prezinta cateva dificultati de traducere; dar marele sau obiect este prea evident pentru a fi intunecat de anumite traduceri oricare ar fi. Fluviile lui Cus sunt Nilul si Eufratul. Vrajmasii lui Israel erau asezati pe aceste doua fluvii in perioada biblica a istoriei lor. Ori, in aceasta profetie, iata o tara care este dincolo de aceste fluvii, o tara indepartata care nu era inca in relatie cu Israel la timpul profetiei: profetia are deci in vedere o tara care trebuie sa existe mai tarziu.

          Versetul 3. Dumnezeu cheama toate popoarele lumii locuite sa ia cunostinta de ceea ce va urma. Iata ca toate natiunile se ocupa de Israel; ele sunt somate, din partea lui Dumnezeu, sa ia aminte la ce se intampla cu privire la Ierusalim; toate sunt interesate de soarta lui; lumea este invitata sa asiste la judecata care va avea loc. Asteptand, Dumnezeu sta linistit, lasand popoarele sa actioneze (v. 4); Israel incepe sa se intoarca in tara sa.

          Aceasta este o descriere a lui Israel reintrand in Iudeea cu ajutorul catorva natiuni indepartate de acest popor, care nu sunt nici Babilonul, nici Egiptul, nici alte natiuni cu care a avut de-a face Israel din vechime. Nu zic ca aceasta este Anglia, Franta sau Rusia. Israelitii vor reintra in tara lor, dar nu Dumnezeu se va ocupa de aceasta (*). Israel este abandonat la dispozitia natiunilor; si cand totul pare sa anunte ca el va inflori si va prospera din nou, iata ca mladitele si ramurile sale vor fi taiate, si vor fi lasate, toata vara si toata iarna, pasarilor rapitoare si fiarelor campului, care semnifica natiunile. Totusi, in timpul acela, un dar din acest popor va fi adus la Domnului, si din partea acestui popor, in locuinta Domnului ostirilor, la muntele Sion.

     (*) Este foarte interesant ca aceste lucruri au fost scrise in anul 1840, iar statul Israel a luat fiinta in anul 1948 in urma "Declaratiei Balfour din 1917", un lord englez, si care prevedea intemeierea unui "Camin national evreiesc" in Palestina ! Evreii din toata lumea au venit aici, dar, asa cum spune fratele Darby, nu condusi de Dumnezeu, ci in necredinta ! Restabilirea adevarata, dupa gandul lui Dumnezeu va avea loc in viitor (n.t.).

          Psalmul 126:4 : "Intoarce, Doamne, pe captivii nostri". Sionul si Iuda vor fi adusi mai intai. Captivii din Sion sunt deja intorsi, atunci cand aceasta rugaciune va fi adusa inaintea lui Dumnezeu (v. 1); dar acestia sunt doar arvuna a ceea ce Dumnezeu va face cand va intoarce tot Israelul.

          Trebuie sa va spun ceva despre aceasta risipire a lui Israel si Iuda si despre restabilirea lor. Primii care vor fi adusi sunt iudeii care L-au respins pe Isus, care sunt vinovati de moartea lui Isus. Cunoasteti ca cele zece semintii nu au fost niciodata vinovate de aceasta crima. Exista o diferenta remarcabila in natiune : cele zece semintii au fost risipite inaintea aparitiei celor patru monarhii; Asirienii sunt cei care au dus in captivitate cele zece semintii, inainte ca Babilonul sa existe ca imperiu. O situatie relativa a unui grup de iudei, care traiesc printre arabi, ne-a fost relatata de M. Wolff, care i-a vizitat recent. Acesti iudei spun ca sunt descendeti dintr-un grup care nu a vrut sa se intoarca in Iudeea impreuna cu Ezra, pentru ca ei stiau ca cei care se vor intoarce cu Ezra va trebui sa-L omoare pe Mesia, si ei au ramas acolo unde erau. Chiar daca aceasta traditie este falsa, existenta sa este deosebit de remarcabila. Oricum ar fi, un lucru este adevarat, ca iudeii, respingandu-L pe Hristos, se vor supune lui Antihrist; vor face un legamant cu Locuinta mortilor (sheol) si cu moartea (Isaia 28), dar legamantul lor le va sfarama toate sperantele. Fiind uniti cu Antihrist, vor suporta consecintele acestui legamant, si in final vor fi nimiciti. Doua parti din locuitorii intregii tarii vor fi nimiciti; chiar in tara lui Israel, dupa intoarcerea lor (Zaharia 13:8,9).

          Daca veti citi Ezechiel 20:32-38, veti vedea ca este cu totul altceva cu cele zece semintii. In loc de cele doua parti nimicite din tara, cei razvratiti nu vor intra deloc in tara. Dumnezeu va face cu ei ceea ce El a facut fata de Israel la iesirea sa din Egipt: ii va nimici inainte ca ei sa intre in tara.

          Exista deci doua categorii de iudei, numiti asa la intoarcerea poporului; va fi, mai intai, natiunea iudaica propriu-zisa, adica Iuda si cei care erau impreuna cu Iuda, care L-au respins pe adevaratul Hristos; ei se vor uni cu Antihrist, si doua parti vor fi nimicite din tara; in al doilea rand, cei razvratiti din cele zece semintii vor fi de asemenea nimiciti, dar in pustiu, inainte de a intra in tara.

          Matei 23:38,39. Aceasta judecata, pe care Isus a purtat-o pentru popor, ne face sa intelegem siguranta venirii Domnului pentru restabilirea lui Israel, si de a domni in mijlocul lor. "Ierusalime, Ierusalime, cetate care omoara pe profeti... Iata, vi se lasa casa pustie... pana cand veti zice: Binecuvantat fie Cel care vine in Numele Domnului!".

          Israel Il va vedea pe Isus, dar atunci cand acest cuvant din Psalmul 118:26, va iesi din gura sa. Acest psalm prezinta tabloul bucuriei lui Israel, in timpul acela, si de aici Domnul va scoate judecata care este peste conducatorii iudeilor, atunci cand L-au lepadat: "Piatra pe care au lepadat-o ziditorii a ajuns cap de unghi" (v. 22). Acesta este un salut de bucurie, pe care Dumnezeu l-a pus in gura copiilor care glorificau pe Mantuitorul in templu, precursorii celor care, in timpurile despre care vorbim, vor primi inimi de copilasi, si-L vor recunoaste pe Mantuitorul care altadata a fost lepadat de parintii lor.  Acesta psalm care celebreaza bucuria si binecuvantarea lui Israel, datorita credinciosiei Domnului, semnaland totodata pacatul acestei natiuni, prin lepadarea "pietrei" care trebuia sa constituie temelia lui Dumnezeu in Sion, dar care a devenit, prin necredinciosia acestei natiuni, "o piatra de cadere" si de judecata.

          In afara acestor doua categorii de israeliti care vor reveni sub indrumarea providentei, dar la initiativa lor, Domnul, dupa aparitia Sa, va aduna, dintre natiuni, pe cei alesi ai natiunii iudaice care vor mai fi inca printre ei, si aceasta chemare va fi insotita de o mare binecuvantare (vezi Matei 24:31; comp. Isaia 27:12 si 13, si 11:10-12).

          Adaug aici doua principii foarte simple si clare, care deosebesc toate binecuvantarile anterioare (intoarcerea din Babilon, de exemplu), de implinirea profetiilor pe care le cercetam.

          Aceste principii sunt :

  

          1. binecuvantarile decurg din prezenta lui Hristos, Fiul lui David;

          2. ele sunt o consecinta a noului legamant.

          Nici una nici alta din aceste conditii nu au fost indeplinite de la intoarcerea din Babilon, si pana in ziua de azi.

          Evanghelia nu se ocupa de binecuvantarile pamantesti ale iudeilor, despre care este vorba in aceste profetii.