Dumnezeu cunoscut ca Tata
- I -
Jacques-Andre Monard
1 Un privilegiu necunoscut in Vechiul Testament
Venirea Fiului lui Dumnezeu pe pamant a introdus pe cei credinciosi din perioada harului intr-o relatie de fii si de copii, care era cu totul necunoscuta mai inainte.
Cateva pasaje din Vechiul Testament Il numeste pe Dumnezeu "Tata" sau il infatiseaza pe Israel ca "fiu", dar totdeauna se refera la o relatie colectiva a poporului cu Dumnezeu, si nu o relatie individuala a credinciosului cu El. Domnul i-a zis lui Faraon: "Israel este fiul Meu, cel intai-nascut al Meu. Si iti zic: Lasa pe fiul Meu sa plece ca sa-Mi slujeasca" (Exod 4:22-23). Dumnezeu aminteste prin glasul unui profet: "Cand Israel era tanar, l-am iubit, si am chemat pe fiul Meu din Egipt" (Osea 11:1). Prin gura lui Isaia, poporul se adreseaza lui Dumnezeu numindu-L Tata: "Pentru ca Tu esti Tatal nostru, chiar daca Avraam nu ne stie si Israel nu ne cunoaste. Tu, Doamne, esti Tatal nostru, Rascumparatorul nostru; din eternitate este Numele Tau" (63:16). "Si acum, Doamne, Tu esti Tatal nostru. Noi suntem lutul si Tu olarul nostru si noi toti suntem lucrarea mainii Tale" (64:8).
2 Expresia : ca un Tata
In cateva versete din Vechiul Testament, Dumnezeu este asemanat cu un tata; se manifesta "ca un tata". Aceste versete sunt miscatoare, dar ele nu exprima gandul ca Dumnezeu este Tatal nostru. "Si recunoaste in inima ta ca, asa cum mustra un om pe fiul sau, asa te mustra pe tine Domnul Dumnezeul tau" (Deut. 8:5). "Cum se indura un tata de fiii sai, asa se indura Domnul de cei care se tem de El" (Ps.103:13). "Pentru ca Domnul il mustra pe acela pe care il iubeste, ca un tata pe fiul in care isi gaseste placerea" (Prov. 3:12 ; Evrei 12:6). Aceste versete descriu intr-un mod sugestiv grija lui Dumnezeu fata de poporul Sau, sau grija Sa individuala fata de ai Sai. Dar aceasta comparatie cu grija unui tata este cu totul altceva decat relatia de fii si de copii fata de Tatal lor. Cuvantul lui Dumnezeu contine multe asemanari de acest fel. De exemplu, Dumnezeu Se poarta ca un vultur (Deut. 32:11-12), sau ca o mama (Isaia 66:13).
3 Un privilegiu revelat partial la venirea Fiului lui Dumnezeu pe pamant
Deplina revelatie a lui Dumnezeu ca Tata este unul din rezultatele lucrarii lui Isus de la cruce, si ea nu a avut loc decat dupa inviere. Dar deja in timpul lucrarii Sale, Domnul vorbeste despre Dumnezeu ca fiind Tatal celor care, prin credinta, L-au primit. El foloseste de multe ori expresiile: "Tatal vostru", "Tatal vostru care este in ceruri", "Tatal vostru ceresc" sau "Tatal tau" (Matei 5:16,48; 6:4,6...). Din momentul in care Fiul lui Dumnezeu este descoperit, El lasa sa se intrevada consecintele glorioase ale venirii Sale pe pamant, si lucrarea pentru care El a venit.
4 Fiu spiritual, fiu intr-un sens practic
Observam o folosire particulara a cuvintelor fiu sau fiica in limbajul Bibliei. In afara de sensul de baza - cel care a fost nascut (sau adoptat) - exista sensul de fiu spiritual. Mantuirea a venit in casa lui Zacheu "pentru ca si el este un fiu al lui Avraam", spune Domnul (Luca 19:9). Aceasta nu insemna ca Zacheu era un descendent al patriarhului, ci faptul ca el umbla potrivit credintei lui Avraam. Adresandu-se unor oameni care multi dintre ei nu erau israeliti, apostolul Pavel spune: "Sa stiti deci ca cei din credinta, acestia sunt fii ai lui Avraam" (Gal. 3:7).
In discursurile Sale, Domnul foloseste de asemenea cuvantul "fiu" - si chiar in relatia cu Dumnezeu - pentru a desemna un comportament caracteristic. El spune: "Iubiti pe vrajmasii vostrii, binecuvantati pe cei care va blestema, faceti bine celor care va urasc si rugati-va pentru cei care se poarta rau cu voi si va persecuta, ca sa fiti fii ai Tatalui vostru care este in ceruri: pentru ca El face sa rasara soarele Sau peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti" (Matei 5:44-45). Aici este vorba de a fi fiu intr-un sens practic, de a avea un fel de purtare care este asemanator cu cel al Tatalui nostru care este in ceruri, de a fi imitatorii Sai.
5 Un privilegiu revelat in intregime in ziua invierii lui Hristos
Petru si Ioan, constatand ca mormantul lui Isus este gol, s-au intors acasa la ei. Dar Maria din Magdala a ramas acolo si plangea. Domnul apare, Se face cunoscut ei, apoi ii da un mesaj de o importanta imensa: "Mergi la fratii Mei si spune-le: Ma sui la Tatal Meu si Tatal vostru, si la Dumnezeul Meu si Dumnezeul vostru" (Ioan 20:17).
Cel pe care Isus Il numeste "Tatal Meu" - si pe Care L-a numit asa pe parcursul lucrarii Sale - este de asemenea Tatal acelora pe care El ii numeste acum "fratii Mei". Rascumparatii Sai sunt uniti cu El de o maniera asemanatoare incat ei au acelasi Tata ca si El. Nu doar ca Il pot numi pe Dumnezeu Tatal lor, potrivit cu ceea ce Domnul a spus de mai multe ori mai inainte, ci sunt adusi in relatia filiala care este asemenea Mantuitorului lor. Cel care era Tatal si Dumnezeul Sau (aceasta pentru ca El era Om) este in acelasi timp Tatal si Dumnezeul lor.
Multe bogatii ale revelatiei crestine rezulta din legatura noastra cu Hristos. Noi suntem "in Hristos" - sau "in Hristos Isus" - (Rom. 8:1; 2 Cor. 5:17; Efes. 1:3; 2:6; 1 Pet. 5:14). Dumnezeu ne vede astfel. Noi suntem "un singur trup in Hristos" (Rom. 12:5), si madulare ale trupului lui Hristos (1 Cor. 6:15; 12:12,27). Am fost facuti "placuti in Cel Preaiubit" (Efes. 1:6). Aceste lucruri sunt revelate deplin in epistole. Dar ceea ce este revelat deja in ziua invierii, este ca Hristos ii considera pe ai Sai ca fiind "fratii Sai" - asemena Lui, si ei au acelasi Tata.
Cu siguranta este un lucru minunat sa stim ca pacatele noastre au fost iertate, si ca avem viata eterna. Dar mantuirea noastra nu inseamna doar eliberarea de judecata pe care Hristos a purtat-o in locul nostru. Ea inseamna o plinatate de binecuvantari care rezulta din lucrarea lui Hristos de la cruce, si de legatura noastra cu un Hristos glorificat in cer.
6 Copii ai lui Dumnezeu
In introducerea Evangheliei sale - scrisa fara indoiala la sfarsitul vietii sale - apostolul Ioan reaminteste care este acum "dreptul" celor rascumparati: "Dar tuturor celor care L-au primit, le-a dat dreptul sa fie copii ai lui Dumnezeu: celor care cred in Numele Sau" (Ioan 1:12).
Lui Ioan i-a fost incredintata sarcina de a pune in mod deosebit in evidenta, in scrierile sale inspirate, relatia dintre Tatal si Fiul. El o face mai ales raportandu-ne la cuvintele lui Isus. De multe ori, Domnul vorbeste despre Dumnezeu ca "Tatal Meu" (sau "Tatal") si Se desemneaza pe Sine ca fiind "Fiul" (3:35; 4:21; 5:19-23,26;...). In epistolele sale, Ioan foloseste acelasi mod de a vorbi si mentioneaza deseori "Tatal" si "Fiul" (1 Ioan 1:3; 2:13, 22, 23, 24; 4:14;...).
Or, Tatal despre care el vorbeste nu este doar "Dumnezeu Tatal", Tatal care Isus este Fiul, ci Acela care credinciosii sunt "copiii" Sai. "Vedeti ce dragoste ne-a daruit Tatal: sa fim numiti copii ai lui Dumnezeu; si suntem. De aceea nu ne cunoaste lumea, pentru ca nu L-a cunoscut pe El" (3:1).
Acesta este un privilegiu actual sau viitor? Apostolul ne spune: "Preaiubitilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu si ce vom fi nu s-a aratat inca; stim ca, daca Se va arata El, vom fi asemenea Lui, pentru ca-L vom vedea cum este. Si oricine are speranta aceasta in El se curateste, dupa cum El este curat" (3:2-3). La revenirea Domnului, vom prmi trupuri de glorie, asemenea celui lui Hristos inviat, dar deja de acum avem pozitia de copii ai lui Dumnezeu. Fie ca marturia noastra practica inaintea fratilor nostri si inaintea lumii sa fie in acord cu aceasta!
Putem sa observam ca apostolul Ioan foloseste totdeauna cuvantul "copii" - si nu cuvantul "fii" - pentru a desemna pe credinciosi. Apostolul Pavel le foloseste pe ambele, dupa cum vom vedea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu