Translate

sâmbătă, 18 iunie 2016




                                                               CINE ESTE ISUS?

                                                                                   - V -


          Georges André


     7     Domnul

     Dupa ce pune inaintea noastra smerirea lui Hristos Isus, Filipeni 2:9-11 prezinta apoi inaltarea Sa: "Dumnezeu L-a inaltat foarte sus si I-a daruit un Nume care este mai presus de orice nume, ca in Numele lui Isus sa se plece orice genunchi... si orice limba sa marturiseasca, spre gloria lui Dumnezeu Tatal, ca Isus Hristos este Domn".
     Titlul sau de Domn va trebui sa fie recunoscut de toate fiintele ceresti, pamantesti, si de sub pamant. Pana atunci, este deosebit de interesat sa vedem cum ne este prezentat ca Domn pe paginile Noului Testament.


     7.1     "Domnul" in Evanghelii

     Inainte de inviere gasim destul de rar cand este numit Domn. Sa retinem cateva versete din Evanghelia dupa Luca.
     Insotit de multi ucenici si de o mare multime, Isus Se apropie de Nain (7:11). In acelasi timp iese din cetate un cortegiu numeros , insotind pe o vaduva al carei unic fiu era dus sa fie inmormantat. "Si, cand a vazut-o Domnul, I s-a facut mila de ea si i-a spus: Nu plange... Si El a spus: Tinere, tie iti spun: ridica-te... Si l-a dat mamei lui". In aceste versete se gaseste intreaga umanitate a lui Isus, plin de mila si de simpatie pentru durerea imensa a acestei vaduve. De ce nu ni se spune: "Lui Isus I s-a facut mila... ?" - El va desfasura toata puterea Sa divina pentru a-l invia pe acest tanar; Domnul este cel care a facut-o. Apoi "l-a dat mamei sale", asa cum putin mai tarziu "l-a dat tatalui sau" pe fiul eliberat de demon.
     Saptezeci de ucenici sunt chemati pentru a fi trimisi doi cate doi sa vesteasca Evanghelia. Cine i-a chemat? Nu Isus, ci "Domnul" (10:1). Este destul de clar ca doar El poate sa trimita un slujitor, si doar Lui poate sa-I dea socoteala (cf. Rom. 14:4!).
     Atunci cand este vorba sa mustre pe farisei pentru ipocrizia si asprimea lor, rostind asupra lor si a tovarasilor lor multe "vaiuri", nu este Isus cel care o face, ci "Domnul" (11:39).
     Satan i-a cerut pe ucenici ca sa-i cearna ca pe grau. Petru trebuia sa fie avertizat. "Domnul" Insusi Se roaga pentru el, restaurandu-l si dandu-i chiar slujba de a intari pe fratii sai. Atunci cand Petru Il va tagadui pentru a treia oara, nu Isus este cel care va sustine lipsa lui de credinta, ci "Domnul, intorcandu-Se, a privit la Petru. Si Petru si-a amintit cuvantul Domnului" (22:61).
     Dupa inviere este numit in mod frecvent "Domnul". Cei unsprezece i-au primit pe cei doi de la Emaus zicand: "Domnul a inviat cu adevarat" (24:34). Cand Maria din Magdala vine la ucenici ca sa le aduca mesajul pe care Isus i l-a incredintat, le spune ca "L-a vazut pe Domnul" (Ioan 20:18). Atunci cand Isus Insusi Se afla in mijlocul lor, "ucenicii s-au bucurat, vazandu-L pe Domnul" (v. 20).
     Putin dupa aceea, sapte ucenici merg sa pescuiasca. Dupa o noapte in care nu au prins nimic, ei Il vad in zorii zilei pe Isus stand pe tarm. Cand Ioan Il recunoaste, ii spune lui Petru, nu: Iata-L pe Isus, ci "Este Domnul" (21:7).
     Evanghelia desavarsitului Slujitor (Marcu) se incheie spunandu-ne: "Domnul deci, dupa ce le-a vorbit, a fost inaltat la cer... si ei... predicand pretutindeni, Domnul lucrand cu ei" (16:19-20).


     7.2     In Fapte si in Epistole

     Titlul Sau de "Domnul" este pus in evidenta. Stefan, lovit cu pietre, Ii cere Domnului Isus sa primeasca duhul sau. Domnul ii spune lui Anania sa mearga si sa-si puna mainile peste Pavel. Atunci cand ucenicul credincios se achita de aceasta misiune, el zice: "Frate Saul, Domnul m-a trimis, Isus care ti S-a aratat pe drumul pe care veneai" (Fapte 7:5; 9:11-17).
     Barnaba a coborat la Antiohia unde ucenicii imprastiati vesteau Evanghelia "Domnului Isus. Si mana Domnului era cu ei". El ii "indemna pe toti, cu hotarare de inima, sa ramana cu Domnul". Si lucrarea continua, si "o mare multime a fost adaugata la Domnul".
     Cat de multe citate am putea adauga. 1 Corinteni 12:3 ne ofera secretul: "Nimeni nu poate spune: "Isus este Domn", decat prin Duhul Sfant". Se vorbeste de Hristos, de Isus din Nazaret, de Isus Hristos, dar pentru a spune cu sinceritate "Domnul Isus", nu trebuie ca El sa fie primit, mai intai ca Mantuitor, si apoi ca Domn, in inima si in viata?


     7.3     Cap peste toate lucrurile Adunarii (Efes. 1:22)

     Psalmistul a putut sa spuna, si noi o putem aplica noua insine: " Aculta, fiica, si vezi si pleaca-ti urechea; si uita pe poporul tau si casa tatalui tau; si Imparatul iti va dori frumusetea; pentru ca este domnul tau, adora-l!" (Ps. 45:10-11).Nu este prima chemare adresata celei care Ii este draga: sa-I aduca inchinare?
     Si in centrul inchinarii noastre, nu este Cina Domnului? In 1 Corinteni 11:20-32, de sapte ori intalnim expresia "Domnul" (cuprinsa in Cina "dominicala", adica "care apartine Domnului"). Invatatura lui Pavel referitor la acest subiect vine de la Domnul. Domnul Isus in noaptea in care a fost vandut, l-a instituit. Moartea Domnului este vestita de fiecare data cand se mananca painea si cand se bea paharul. Este paharul Domnului. Cine ia parte in chip nevrednic, se face vinovat "fata de trupul si sangele Domnului". Daca nu exista judecata de sine, "Domnul" pedepseste. Apostolul vorbeste inimii, amintind  de "noaptea in care a fost vandut", si de dorinta Sa profunda (Luca 22:15) : "Faceti aceasta in amintirea Mea" (v. 19). Rapundem noi cu cantarea: "sufletul nostru doreste Numele Tau si amintirea Ta" (Isaia 26:8) ?
     Apostolul subliniaza atitudinea potrivita care se impune in participarea la Cina Domnului: "Pentru ca, ori de cate ori... vestiti moartea Domnului". Nimic nu trebuie sa ne faca sa uitam, de fiecare data cand participam la Cina, ca prin aceasta vestim moartea Domnului.
     Domnul in persoana, nu ingerii, va veni sa rapeasca pe rascumparatii Sai. In cele trei versete din 1 Tesaloniceni 4:15:17, de cinci ori la rand ni se vorbeste de Domnul; El Insusi va cobori din cer pentru a-i invia pe cei morti in Hristos, va transforma pe cei vii, si facand astfel ca ei sa fie luati impreuna la intalnirea cu Domnul in vazduh pentru a fi pentru totdeauna cu El.
     Inainte de a incheia cartea sfanta , El ne repeta promisiunea Sa: "Eu vin curand",

                         Si, strigatul de dragoste si de nadejde,
                         Rapunsul celor alesi,
                         Prin Duhul Sfant spre Tine se inalta:
                         "Amin, Vino, Doamne Isuse"   (A. Gibert)


     7.4     Imparatul iudeilor

     Pentru Adunare, mireasa, El este Domnul. Pentru Israel, El este Imparatul. Este bine sa nu confundam cele doua titluri, nici in cantari, nici in rugaciunile noastre.
     Prima intrebare din Vechiul Testament adresata lui Adam care s-a ascuns dupa cadere: " Unde esti?", avea ca scop de a-i arata indepartarea in care a cazut fata de Dumnezeu.
     Prima intrebare din Noul Testament:
     "Unde este Imparatul iudeilor?" face sensibila smerenia Acelui care, ca un Copilas, a venit in mijlocul poporului Sau intr-o profunda umilinta.
     Unul din ucenicii pe care El ii va chema, Natanael, va raspunde la chemarea Sa: "Tu esti Imparatul lui Israel" (Ioan 1:49). Profetul Zaharia a vestit: "Spuneti fiicei Sionului: Iata Imparatul tau vine la tine bland si calare pe magar" (Matei 25:5). La sfarsitul vietii Sale, cu cateva ore inainte, El este recunoscut astfel; este aclamat: "Osana fiul lui David; binecuvantat fie Cel care vine in Numele Domnului" (v. 9). Dar foarte repede a fost lepadat.
     Arestat si adus inaintea lui Pilat, a facut inaintea lui o "frumoasa marturisire" (1 Tim. 6:13): "Tu zici ca Eu sunt Imparat" (Ioan 18:37). Pilat, avand intentia de a-L elibera, L-a prezentat iudeilor astfel: "Iata Imparatul vostru!". Dar strigatul lor a biruit: "Rastigneste-L". Si pe cruce, pe inscriptia acuzatiei Sale scria: "Isus din Nazaret, Imparatul iudeilor".
     Totusi, intr-o zi El va domni peste poporul Sau, dupa cum a vestit profetul: "Iata, un imparat va imparati cu dreptate" aducand toate binecuvantarile care sunt legate de imparatia Lui (Isaia 32:1).


     7.5     Imparatul imparatilor si Domnul domnilor

      Statuia din visul lui Nebucadnetar reprezenta patru imparatii ale natiunilor. A fost suficienta o  "mica piatra" pentru a o sfarama si nimici. Stapanirea, gloria si imparatia au fost date atunci "Fiului Omului" a carui "stapanire este eterna, care nu va trece, si imparatia Lui nu va fi nimicita" (2:44-45 ; 7:14).
     Intr-o zi, Omul durerilor, care a purtat cununa de spini, va iesi din cer incununat cu multe cununi, purtand printre altele un Nume scris: "Imparat al imparatilor si Domn al domnilor" (Apoc. 19:11-16). El va fi Imparat si preot (Ps. 110); Imparatia Sa va fi intemeiata prin dreptate si pace: "Pentru ca El trebuie sa imparateasca pana va pune pe toti vrajmasii sub picioarele Sale" (1 Cor. 15:25). "Taina voii" lui Dumnezeu s-a implinit: toate sunt adunate din nou, impreuna (sub un cap), in Hristos, toate cele din ceruri si cele de pe pamant (Efes. 1:10). El este "randuit mostenitor a toate" (Evrei 1:2).


     7.6     Domnul meu

     Maria din Magdala plangea la disparitia Domnului ei (Ioan 20:13). Atunci cand in final crede in invierea Sa, Toma zice: "Domnul meu si Dumnezeul meu!" (Ioan 20:28). Si Pavel va vorbi de "valoarea nespus de mare a cunostintei lui Hristos Isus, Domnul meu" (Filip. 3:8).
     A-L cunoaste ca Mantuitor, aceasta da pacea cu Dumnezeu, dar, de asemenea, ne cheama sa spunem intr-un mod practic despre El " Domnul meu", si a-I da toata ascultarea.
     In 1 Corinteni 6:13, trupul este "pentru Domnul"; templul Duhului Sfant nu trebuie sa fie intinat. Cat de recunoscatori trebuie sa fim ca este adaugat: "Si Domnul pentru trup". Nu este nevoie de toata puterea Sa pentru a ne pazi?
     In viata de fiecare zi, pentru ca noi suntem "lumini in Domnul" si chemati sa umblam ca niste copii ai luminii, este important sa urmarim "ce este placut Domnului" (Efes. 5:10). Exercitiu permanent in toate alegerile si imprejurarile in care ne aflam. Este vorba de a intelege "care este voia Domnului" (v. 17). In decizia cea mai importanta a vietii dupa convertire, casatoria, este esential ca ea sa se faca numai "in Domnul" (1 Cor. 7:39). Cum ar putea un credincios sa se uneasca cu un necredincios, sau chiar cu cineva cu care nu poate sa umble impreuna in aceeasi comuniune practica de fiecare zi, precum si colectiva impreuna cu ai sai cand sunt adunati?
     Referitor la slujire, Cuvantul ne spune: "slujind cu bunavointa ca Domnului"; apostolul ne ofera exemplul sau "slujind Domnului cu toata smerenia" (Efes. 6:7; Fapte 20:19).
     Pavel stia ca timpul plecarii sale sosise. Spre cine se indreptau gandurile lui? "Acum imi este pusa inainte cununa dreptatii, pe care mi-o va da Domnul, dreptul Judecator,.. Alexandru... a aratat multa rautate fata de mine; Domnul ii va rasplati dupa faptele lui... La intaia mea aparare, nimeni n-a stat cu mine... Dar Domnul a stat langa mine... Domnul ma va scapa... A Lui fie gloria" (2 Tim. 4). O singura persoana a ramas inaintea ochilor batranului apostol in temnita sa dureroasa: Domnul, El Insusi.  













Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

aze