CINE ESTE ISUS ?
- VI -
Georges André
8 Imaginile lui Hristos in Vechiul Testament
In Luca 24, in timpul calatoriei spre Emaus, Isus "incepand de la Moise si de la profeti", le-a explicat celor doi ucenici, "in toate Scripturile cele despre El" (v. 27). Si in aceeasi seara, impreuna cu cei unsprezece, El le-a spus: "ca trebuie sa fie implinite toate cele scrise despre Mine in legea lui Moise si in profeti si in psalmi. Atunci le-a deschis mintea, ca sa inteleaga Scripturile" (v. 44-46).
Scripturile despre care le-a vorbit Domnul era Vechiul Testament. Toate lucrurile Il privesc pe El; suntem deci destul de indreptatiti sa cautam in aceste pagini tot ceea ce poate sa-L reprezinte pe Hristos.
8.1 Obiecte
In primul rand, chivotul din locul prea sfant face sa ne gandim la persoana Sa. El era alcatuit din lemn si aur, care ne aminteste de umanitatea si divinitatea Sa. Continea mana, imaginea Aceluia care a coborat din cer (Ioan 6); tablele legii, care aminteste de ascultarea Sa desavarsita; toiagul lui Aaron, simbol al vietii si al invierii.
Floarea de faina, din Levitc 2 si din alte locuri, infatiseaza viata Sa desavarsita; graul vechi al tarii pe care poporul l-a mancat cand a intrat in Canaan, Hristos in gandurile lui Dumnezeu, in timp ce azimile ne vorbesc de viata Sa fara pacat, si boabele prajite de suferintele Sale (Iosua 5:11). Snopul primelor roade adus a doua zi dupa sabat este o imagine vie a invierii Sale (Lev. 23:10-11; 1 Cor. 15:20). Bobul de grau care a cazut in pamant si care aduce multa roada ne vorbeste de moartea Sa.
Inainte de a fi pus in chivot, toiagul lui Aaron, era un simplu baston de migdal uscat, dar, intr-o noapte a inmugurit, a facut boboci, a inflorit si a copt migdale (Num. 17:8), in timp ce toiegele celorlalte capetenii au ramas neschimbate. Puterea de viata din toiagul preotului dovedea ca Aaron era ales de Dumnezeu pentru a indeplini aceasta slujba. Domnul Isus inviat devine mare preot "potrivit puterii unei vieti nepieritoare" (Ev. 7:16).
In pustiu stanca a fost lovita (Ex. 17:6) si ea a dat apa din belsug. La sfarsitul calatoriei, in Numeri 20:7-11, trebuia doar sa-i vorbeasca. Moise a lovit-o, in mod gresit, cu toiagul sau; si cu toate acestea, a iesit din ea apa din belsug. Cuvantul ne spune in mod special: "Ei beau dintr-o stanca spirituala care ii urma: si stanca era Hristos". Ne putem gandi ca apa care a tasnit din stanca ne vorbeste despre Duhul Sfant (Ioan 7:38-39).
La Mara, apele erau amare. Invatat de Dumnezeu, Moise arunca in apa un lemn, care ne vorbeste de umanitatea lui Hristos, si in care de asemenea am putea vedea crucea Sa. A-L introduce in imprejurarile dificile din viata, El schimba caracterul lor, si ne invata sa le primim din mana Tatalui: oricat de amare ar fi, ele devin dulci (Ex. 15:25).
La Ierihon, apele erau rele si pamantul neroditor. Elisei arunca in ele sare care le vindeca, sare care ne vorbeste fara indoiala de despartirea de rau si de viata sfanta a Domnului Isus (2 Imp. 2:21).
La Ghilgal, cand mancarea este contaminata de colocinciti salbatici pentru ca nu i-au cunoscut, profetul arunca faina in oala, si "nu era nimic rau" in ea. Aceasta faina nu ne vorbeste despre umanitatea desavarsita a Domnului Isus ? Daca hrana poporului lui Dumnezeu a fost contaminata, este nevoie ca sufletele sa fie aduse la Hristos si la lucrarea Sa pentru ca ele sa fie restaurate (2 Imp. 4:41).
Sa privim la sarpele de arama inaltat de Moise pe o prajina, la care era suficient de privit pentru a fi vindecat de muscatura serpilor (Num. 21:4-9). Am putea sa ne gandim ca un sarpe ar putea fi o imagine a Domnului Isus? Era nevoie ca El Insusi sa ne dea cheia: "Cum a inaltat Moise sarpele in pustiu, asa trebuie sa fie inaltat Fiul Omului, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata eterna" (Ioan 3:14-15). In general sarpele este imaginea diavolului. El este legat de blestemul din Geneza 3. Dar Hristos, pe cruce, "ne-a rascumparat din blestemul legii, facandu-Se blestem pentru noi (Gal. 3:13).
8.2 Daruri oferite
De-a lungul Vechiului Testament, au fost aduse jertfe. Ele nu erau decat imagini, tipuri, ale jertfirii "trupului lui Isus Hristos, odata pentru totdeauna" (Ev. 10:10).
Prima aluzie se gaseste in Geneza 3, atunci cand Domnul, dupa cadere, ii imbraca pe Adam si pe Eva cu haine din piele care au necesitat moartea unei victime.
"Prin credinta" Abel a adus o jertfa din cele intai-nascute din turma sa si Dumnezeu a dat marturie despre darurile sale (Gen. 4:4; Ev. 11:4). In Geneza 22, este adus un berbec in locul lui Isaac, invatandu-ne adevarul substituirii.
In aceasta imagine deosebita, remarcam inainte de toate unitatea tatalui si a fiului care merg "amandoi impreuna" pe Moria, si care vorbeste inimii noastre.
La Paste (Ex. 12), fiecare familie trebuia sa sacrifice un miel si sa puna sangele pe usorii usii. Mai multi miei au fost injunghiati; cu toate acestea ne este spus: "Si sa ia din sangele lui si sa puna pe amandoi usorii usii si pe pragul de sus, in casele in care-l vor manca" (Ex. 12:7). Numerosii miei care au fost adusi in multimea familiilor erau imaginea unui singur Miel al carui sange poate sa stearga pacatele.
In Levitic 1 la 6 si in Numeri 19, avem diferite jertfe care ne vorbesc de lucrarea de la cruce.
Fara a ne opri la toate situatiile in care "mielul" marcheza Cuvantul, sa amintim Isaia 53, pe care-l citea famenul imparatesei Candace atunci cand se intorcea de la Ierusalim in tara sa. "Despre cine spune profetul aceasta? Despre sine, sau despre un altul? Si Filip... incepand de la Scriptura aceasta, i-a vestit Evanghelia lui Isus" (Fapte 8:34-35). Oaia dusa la macelarie era intr-adevar o imagine a Mantuitorului.
Si ajungand in Noul Testament, la botezul lui Ioan de la Iordan, unde, vazandu-L pe Isus venind la el, Botezatorul spune: "Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii!' (Ioan 1:29). De unde venea El, acest Miel? - "Din Galileea", ne spune Matei 3:13. De la Betleem, vom zice, pentru ca acolo S-a nascut. Gandul lui Dumnezeu se dezvaluie in 1 Petru 1:19-20: "Hristos... miel fara cusur si fara pata; El a fost cunoscut dinainte, in adevar, mai inainte de intemeierea lumii".
O alta imagine atrage din nou atentia noastra: cele doua pasari aduse pentru curatirea leprosului (Lev. 14:4-7). Sangele unei pasari este scurs intr-un vas de lut deasupra unei ape curgatoare; cealalta pasare vie, era inmuiata in sangele pasarii injunghiate, apoi era lasata libera pe camp pentru a-si lua zborul: "Isus Domnul nostru, care a fost dat pentru greselile noastre si a fost inviat pentru indreptatirea noastra" (Rom. 4:25).
8.3 Imprejurari
Chivotul, imaginea lui Hristos, a deschis o cale pentru trecerea Iordanului, raul mortii. In mijlocul raului, s-au asezat dousprezece pietre reprezentand cele dousprezece semintii; ele au ramas acolo, aratand prin aceasta pozitia acelora care sunt uniti cu Hristos in moartea Sa. Dar, din mijlocul Iordanului, au fost luate dousprezece pietre care au fost duse in tara si au fost asezate la Ghilgal, aratand prin aceasta imagine invierea noastra impreuna cu El (Iosua 4:1-9).
David l-a ucis pe Goliat cu propria lui sabie (1 Sam. 17): cu propria lui arma, moartea, cel care avea puterea mortii, adica diavolul, a fost "desfiintat" (facut fara putere), de Domnul nostru (Ev. 2:14).
Avraam si Isaac au plecat in tara Moria pentru a aduce o ardere de tot. David s-a suit pe Moria, in aria lui Ornan, zidind un altar pe care va fi adusa jertfa prin care il va indupleca pe inger sa inceteze ciuma (2 Cr. 3:1). Pe aceeasi Moria Solomon va construi templu. Nu departe de acesta se va inalta crucea.
8.4 Personaje
Trei oameni sunt in mod special tipuri ale Domnului Isus: Iosif, Moise si David. Toti trei au fost lepadati de fratii lor: Iosif a fost vandut la madianiti; fratii lui Moise nu au inteles ca Dumnezeu voia sa-i elibereze prin mana sa, si i-au zis: "Cine te-a pus capetenie si judecator peste noi?" (Fapte 7:23-28); fratii lui David l-au primit rau atunci cand el a venit unde era ostirea, aducandu-le provizii pe care tatal lor le pregatise (1 Sam. 17:17,28).
Toti trei au trebuit sa treaca printr-o perioada de umilinta si suferinte: Iosif in Egipt si in temnita; Moise in Madian; David fugarit de Saul. Dar toti trei au ajuns la glorie; Iosif, al doilea in tara Egiptului; Moise, conducatorul poporului; si David, imparat. Iosif a scapat poporul de foamete si a primit titlu de Salvator al lumii; Moise l-a eliberat pe Israel din Egipt; si David a avut biruinta asupra dusmanilor.
Dar toti trei in tineretea lor au fost pastori. Cat de mult pastorul, de-a lungul Scripturii, fie ca este vorba de Ps. 23, de Ezechiel 34, de Ioan 10, ne vorbeste de Domnul Isus, acest Bun Pastor care Si-a pus viata pentru oile Sale (Zah. 13:7).
David este o imagine a imparatului lepadat, care isi instaureaza imparatia; Solomon este imparatul gloriei, asemenea lui Hristos in mileniu.
Si alte personaje ne vorbesc de El: Iona, trei zile si trei nopti in pantecele pestelui, asa cum Fiul Omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului. Boaz, acela in care era puterea, a primit-o pe Rut si ea i-a fost sotia sa.
Nu ar trebui ca sa privim cu multa atentie aceste pagini de altadata, care sunt atat de actuale atunci cand, calauziti de Duhul lui Dumnezeu, ochiul credintei descopera atatea trasaturi ale persoanei Preaiubitului nostru Domn?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu