Meditatii de J. N. Darby
- III -
3 1 Imparati 17
Remarcati in ce mod introduce Cuvantul lui Dumnezeu persoana lui Ilie in mijlocul ruinei lui Israel. Capitolul anterior nu contine decat lucruri ingrozitoare. Judecata lui Dumnezeu este peste tara, caci ultimul imparat a facut mai mult rau decat toti ceilalti; s-a casatorit cu fiica imparatului din Sidon, si a introdus in Israel idolatria canaanita, idolatrie mult mai ingrozitoare decat cea a vitelului de aur. In acel timp cand, poporul se afla in aceasta stare, Ilie Tisbitul apare deodata pe scena. Astfel, Dumnezeu a ridicat intotdeauna o marturie in mijlocul poporului Sau, marturie cu atat mai puternica, cu cat nelegiurea era mai mare.
Ilie statea inaintea Domnului, si El era puterea lui. Vreau sa va arat cum l-a intarit Dumnezeu si l-a facut in stare sa mearga inainte. Ilie nu a fost ocupat intotdeauna de a da marturie si de a face lucrari de putere inaintea poporului. Pozitia sa obisnuita era de a sta inaintea Domnului, astfel ca, atunci cand au intervenit imprejurari dificile, el era pregatit pentru orice. O alta remarca: in timpul celor trei ani si jumatate, Ilie a dispus de providenta lui Dumnezeu dupa alegerea sa. Ne-am astepta sa vedem o putere extraordinara la profet, dar Iacov ne spune ca: "Ilie era un om cu aceeasi fire ca noi si s-a rugat cu staruinta sa nu ploua si n-a plouat pe pamant trei ani si sase luni" (Iac. 5:17). Aceasta provenea din faptul ca el statea inaintea lui Dumnezeu, gasind puterea divina in comuniunea cu El. El se ruga si avea totul. Ilie era intristat de starea rea a poporului, si devine instrumentul de pedeapsa, dar participand el insusi la aceasta pedeapsa. Dumnezeu i-a zis sa se ascunda la paraul Cherit, deoarece Ahab il cauta sa-l omoare (18:10). Dumnezeu a avut grija de el acolo, punandu-i in totul credinta la incercare in timpul foametei care era in tara; dar paraul a secat. Dumnezeu vine in ajutorul nevoilor noastre. Credinta ne este astfel incercata pentru ca sa nu ne sprijinim mai mult pe resurse decat pe Dumnezeu care le da.
Misiunea lui Ilie la Sarepta ne prezinta mai multe puncte importante. Acesta era ultimul loc unde s-ar fi putut presupune ca Dumnezeu l-ar fi trimis pe profetul Sau. Sarepta era in Sidon, tara Izabelei care cauta sa-l omoare pe Ilie. Dar acolo avea sa se manifeste harul suveran al lui Dumnezeu. El zice: "Ridica-te si du-te la Sarepta Sidonului". Isus a spus: "Multe vaduve erau in Israel, in zilele lui Ilie, cand a fost inchis cerul pentru trei ani si sase luni, astfel incat a fost foamete mare peste toata tara; si la niciuna din ele n-a fost trimis Ilie" (Luca 4:25). Dumnezeu a lasat deoparte vaduvele din Israel, si harul Sau suveran la trimis pe profet la o vaduva sidoniana care murea de foame. Cu siguranta, oamenii nu l-ar fi trimis sa hraneasca o vaduva straina care nu avea nimic; era opusul oricarei prudente omenesti, ca si oricarei idei iudaice. In cele mai penibile imprejurari, noi nu suntem mai departe de Dumnezeu decat in imprejurarile cele mai favorabile; mai mult, primele ofera lui Dumnezeu ocazia de a Se manifesta.
Femeia este plina de bunavointa (v. 11) si Ilie ii expune nevoile sale. Aici, Dumnezeu stie ceva ca profetul nu stia. Aceasta femeie Il cunostea pe Domnul, Dumnezeul lui Israel (v. 12), si Dumnezeu o cunostea bine; El a trimis acest vizitator la sarmana vaduva. Ca si Rahav, ea recunoaste puterea lui Dumnezeu fata de poporul Sau; legatura este astfel facuta. Ilie ii spune ca Dumnezeu va avea grija de tot; ea are o credinta deplina in cuvantul sau si recunoaste cuvantul lui Dumnezeu in gura profetului Sau.
Gasim aici o miscatoare lectie a harului lui Dumnezeu. Aceasta femeie nu se astepta la venirea lui Ilie si nu stia ca Dumnezeu se gandea la ea. Credinta ei a fost pusa la incercare, dar Dumnezeu a vizitat-o la momentul oportun. Ea nu mai avea decat un pumn de faina, dar Dumnezeu era acolo pentru a avea grija de aceasta vaduva, straina de legamantul lui Israel. Cand harul lui Dumnezeu lucreaza fata de cineva, el se bazeaza pe Cuvantul lui Dumnezeu; si Dumnezeu raspunde la aceasta credinta. Aceasta femeie invata sa se obisnuiasca cu voia lui Dumnezeu.
Dar prezenta lui Dumnezeu prin Cuvant conduce intotdeauna sa "aduca aminte de nelegiuirea noastra" (v. 18). Ea face sa vina asupra noastra pedeapsa, astfel ca invatam sa-L cunoastem si sa-L ascultam. Atunci cand Dumnezeu lucreaza cu putere prin Duhul Sau, El curata mladitele, pentru a le face sa aduca mai multa. Fiul vaduvei se imbolnaveste si moare. Atunci cand pedeapsa lui Dumnezeu se manifesta printre ai Sai, acesta este semnul ca El vrea sa-i binecuvanteze. Vedem, in Evrei 4, cum Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, judecand gandurile si intentiile inimii, si ca toate lucrurile sunt goale si descoperite inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face. Cuvantul cerceteaza totul si, totul fiind judecat, preotia lui Hristos este acolo, care da viata, restaureaza si binecuvanteaza. Dumnezeu ne binecuvanteaza cercetandu-ne. Prezenta Sa intalneste raul pe care il indeparteaza, dar aceasta lucrare este insotita de indrazneala pentru a ne apropia de tronul harului. Prezenta lui Satan distruge increderea; Cuvantul ne apropie de Dumnezeu si produce incredere. Aceasta femeie nu avea o incredere deplina, recunoscand in acelasi timp cine era ea. Ilie intervine si devine ca instrument, sursa de viata pentru copilul sau. Femeia cunoaste acum ca Dumnezeu, i-a raspuns in har, cuvantul sau este Cuvantul lui Dumnezeu, si ea are certitudinea practica a puterii si a adevarului acestui Cuvant pentru fericire, viata si reabilitare (v. 24).
Sa nu evitam efectul Cuvantului, care actioneaza asupra constiintei noastre amintindu-ne totul, caci daca Dumnezeu o face, daca El ne cerceteaza, este pentru a ne binecuvanta. Harul deplin introduce Cuvantul care judeca, dar care este nedespartit de har.
Sa avem incredere. Daca ne lipsete paraul, vom gasi o vaduva la Sarepta. Cine deci, la curtea lui Ahab, s-ar fi putut gandi sa-l caute pe Ilie la Sarepta, in tara Izabelei? Harul suveran ne ocroteste si desfasoara toate resursele sale pentru binecuvantarea noastra. Fie ca Dumnezeu sa ne invete sa ne sprijinim prin credinta pe harul Sau suveran!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu