VIATA CEA NOUA A CREDINCIOSULUI IN HRISTOS
De la nasterea din nou la glorie
- III -
Georges Andre
3 Uniti cu Hristos
In primul capitol referitor la mantuire, am vazut harul lui Dumnezeu pentru noi. In al doilea capitol, am vazut ceea ce El a facut din noi, familia lui Dumnezeu. Si acum, in unirea noastra cu Hristos, vom vedea lucrarea Sa in noi.
Care au fost consecintele caderii? (Gen. 3) - "Pacatul a intrat in lume, si prin pacat moartea" (Rom. 5:12). Pacatul i-a despartit pe oameni de Dumnezeu, si unii de altii; moartea este despartirea sufletului de trupul fizic; pentru cei care nu sunt mantuiti, a doua moarte este despartirea eterna de Dumnezeu. Relatiile care existau cu El inainte de cadere au fost rupte. Dar, prin lucrarea Fiului Sau, Dumnezeu da mai mult; El nu restabileste starea anterioara, ci ne-a unit cu Hristos.
Prin unirea noastra cu Hristos, Acesta ramane in noi si noi in El. Aceasta era o taina (Col. 1:26-27), un lucru ascuns, dar revelat acum prin Duhul.
Noi suntem "in Hristos" inaintea lui Dumnezeu, subiect important al epistolei catre Efeseni; Hristos este "in noi" in aceasta lume, dupa cum subliniaza epistola catre Coloseni. Intelegand aceasta, prin credinta, ne transforma viata (Gal. 2:20).
Romani 6 ne da esentialul acestei lucrari divine in noi:
3.1 "Identificati", avand aceeasi crestere impreuna cu El (v. 5)
Aceasta implica moartea noastra impreuna cu Hristos (v. 6-7) si invierea noastra impreuna cu El (v. 8) (vezi de asemenea Efes. 2:5-6). Un exemplu face mai bine inteles acest lucru: un pom fructifer salbatic face fructe fara valoare sau necomestibile. Se taie ramurile pomului, pastrand pe cele de la baza lor si trunchiul. In ceea ce a ramas din ramuri, se altoieste, se introduce din ramurile unui pom bun. Ramurile astfel introduse, altoiurile, vor transforma pomul salbatic in pom productiv, care va avea natura altoiului.
Este vorba sa credem ca am fost uniti cu Hristos in moartea si in invierea Lui. "Tot asa si voi, socotiti-va pe voi insiva morti fata de pacat si vii fata de Dumnezeu, in Hristos Isus" (v.11). Apoi trebuie sa aratam ceea ce suntem in Hristos, sau, dupa cum zice apostolul, "sa umblam in innoirea vietii" (v. 4).
Efeseni 4:22:24 precizeaza aceasta transformare: "in ceea ce priveste purtarea de mai inainte, v-ati dezbracat de omul vostru cel vechi, care se strica dupa poftele inselatoare". "V-ati dezbracat" este in greaca un aorist (verb in limba greaca care arata un fapt implinit in trecut cu efecte in prezent, n.t.), adica un moment precis din trecut. Ceea ce eram in mod natural, de fapt l-am dezbracat, chiar daca natura pacatoasa este inca in credincios. Opusul este v-ati "imbracat in omul cel nou, care este crea dupa Dumnezeu in dreptate si in sfintenia adevarului". "V-ai imbracat cu omul cel nou" este de asemenea un aorist, un fapt implinit. Nu este vorba aici de a ne "imbraca" mereu, ci prin harul lui Dumnezeu, cel care este in Hristos s-a "imbracat" (odata pentru totdeauna, n.t.) cu omul cel nou. Dumnezeu este Cel care l-a creat. Dimpotriva "a fi innoiti in duhul mintii voastre" este un prezent pasiv si dinamic: in fiecare zi, mintea, sursa gandurilor noastre, are nevoie sa fie innoita prin Cuvant si prin lucrarea Duhului Sfant care, in comuniune cu Dumnezeu, ne face sa intelegem mai bine. Apostolul precizeaza in 2 Corinteni 4:16: "omul dinauntru se innoieste in fiecare zi".
Epistola catre Coloseni trage consecintele practice ale mortii si invierii noastre impreuna cu Hristos: "Daca ati murit impreuna cu Hristos... pentru ce... va supuneti la randuieli... dupa poruncile si invataturile oamenilor?" (2:20-22). Pentru ce ar trebui sa ne supunem la reguli, legi, porunci, care se adreseaza omului care nu este nascut din nou? Acesta este legalism. Dar "daca ati fost inviati impreuna cu Hristos, cautati cele de sus... ganditi la cele de sus... pentru ca voi ati murit si viata voastra este ascunsa cu Hristos in Dumnezeu" (3:1-3). Noi am fost inviati: harul lui Dumnezeu a lucrat. De aceea trebuie sa cautam ceea ce este pozitiv, lucrurile care sunt de sus, de a gandi acolo, de a cultiva aceasta viata pe care o avem in Hristos.
Pentru aceasta este important de a "mortifica" (a da mortii) v. 5, adica de a ne feri de ceea ce hraneste poftele carnale; de asemenea, este vorba de a "renunta" la toate manifestarile caracterului natural (v. 8); este nevoie de puterea Duhului Sfant. Acum vine partea pozitiva: "Imbracati-va" (v. 12-15) cu tot ceea ce produce viata ce noua. Pentru a face posibil este necesar ca : "Cuvantul lui Hristos sa locuiasca din belsug in voi" (v. 16).
3.2 Eliberati
Romani 6:14 afirma: "Pacatul nu va avea stapanire asupra voastra, pentru ca nu sunteti sub lege, ci sub har".
Aceasta nu vrea sa spuna ca cel credincios nu mai pacatuiete, ci el este eliberat de stapanirea pacatului. "Dar acum, eliberati de pacat si devenind robi ai lui Dumnezeu, aveti rodul vostru spre sfintire, si sfarsitul: viata eterna" (v. 22). Rascumparatul in Hristos a schimbat stapanul: "Erati robi ai pacatului... fiind eliberati de pacat, ati devenit robi ai dreptatii" (v. 17-18). Cum este posibil aceasta? Romani 8:2 ne da raspunsul: "Pentru ca legea Duhului de viata in Hristos Isus m-a eliberat de legea pacatului si a mortii" (lege aici - si in cap. 7:21 - semnifica, nu legea lui Moise, ci un principiu care actioneaza totdeauna in aceeasi directie, precum legea gravitatiei, etc.)
3.3 Dati
"Nu dati pacatului madularele voastre, ca unelte ale nedreptatii, ci dati-va pe voi insiva lui Dumnezeu, ca vii, dintre mortii" (Rom. 6:13). Noi eram morti in greselile si in pacatele noastre, dar am fost adusi la viata impreuna cu Hristos (Efes. 2:1, 5, 13). Fiind vii, inviati impreuna cu El, suntem chemati sa punem la dispozitia Domnului ceea ce Ii apartine: "Voi nu mai sunteti ai vostri. Pentru ca ati fost cumparati cu un pret" (1 Cor. 6:19-20).
Romani 12:1-2 reia acelasi gand: "Va indemn deci, fratilor, prin indurarile lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu; aceasta este slujire voastra inteleapta". Constienti de dragostea divina, care a facut atat de mult pentru noi, de care nimeni nu poate sa ne desparta (Rom. 8:38-39), suntem chemati sa aducem trupurile noastre ca o jertfa vie. Dumnezeu nu ne cere sa ne dam pentru a atrage harul Sau, sau sa obtinem merite; ci o facem deoarece El ne-a iubit pana acolo incat L-a dat pe Fiul Sau, care El Insusi ne-a iubit pana la moarte. Aceasta face parte din "inchinarea" noastra (slujire = latreia)(*) inteleapta (sau, inteligenta, n.t.).
(*) Latreia, este un cuvant grec care se refera la adorarea lui Dumnezeu, si care pune accentul mai mult pe forma de inchinare interioara decat pe cea exterioara (n.t.).
In consecinta, este vorba sa nu ne "modelam" dupa obiceiurile lumii din jurul nostru, sa nu ne "conformam veacului acestuia", ne spune Scriptura. "Transformati" metamorfozati, prin innoirea mintii noastre, a gandurilor noastre launtrice, suntem "facuti diferiti" de ceea ce eram mai inainte. Astfel putem discerne voia lui Dumnezeu si s-o facem.
Sa traim zi de zi o astfel de experienta transformata, metamorfoza vietii. Pentru aceasta este nevoie de toata puterea Duhului lui Dumnezeu, neintristat prin greseli nejudecate.
3.4 In Hristos
Inainte de a parasi pe ucenici, Domnul Isus, anuntand apropiata venire a Duhului Sfant, le spune: "In ziua aceea veti cunoaste ca Eu sunt in Tatal Meu (conf. cu 14:10) si voi in Mine si Eu in voi" (Ioan 14:20). Duhul Sfant i-a calauzit deci pe scriitorii epistolelor sa dezvolte ceea ce Isus a vestit si pe care ucenicii nu puteau sa le intelega inca (Ioan 16:12).
"Dumnezeul si Tatal Domnului nostru Isus Hristos... ne-a binecuvantat... in Hristos...ne-a ales in El mai inainte de intemeierea lumii" (Efes. 1:3-4). Nu doar ca ne-a iertat greselile si ne-a indreptatit, dar, de asemenea, "ne-a facut placuti in Cel Preaiubit" (v. 6).
In Levitic 1 la 7, jertfa pentru pacat sfarseste cu iertarea. Jertfa de pace duce la comuniunea cu Dumnezeu. Israelitul aducea jertfa de ardere de tot, jertfa adusa in intregime pentru Dumnezeu, nu pentru a fi iertat, ci "pentru a fi placut" (Lev. 1:3).
Dupa cum am vazut deja, "daca este cineva in Hristos, este o creatie noua... toate s-au facut noi. Si toate sunt de la Dumnezeu" (2 Cor. 5:17-18). Aceasta ne conduce la concluzia din Romani 8:1: "deci acum nu mai este nici o condamnare pentru cei in Hristos Isus". O parte practica este dezvoltata in Ioan 15 de Insusi Domnul Isus: "Cine ramane in Mine si Eu in el, acela aduce mult rod" (Ioan 15:5).
Si, partea binecuvantata a credinciosului, la sfarsitul vietii sale el adoarme "in Hristos" (1 Cor. 15:18).
3.5 Hristos in noi
Aceasta era o "taina", manifestata acum pentru credinciosi; Dumnezeu a dorit sa cunoastem ce bogatii cuprinde, rezumate in aceste cuvinte: "Hristos in voi speranta gloriei" (Col. 1:26-27). In invatatura sa, Pavel se lupta potrivit lucrarii Duhului lui Dumnezeu care lucra cu putere in el, astfel incat "sa prezinte pe orice om desavarsit in Hristos" (v. 28 si 29). Pe de-o parte "desavarsiti in Hristos", iar pe de alta "Hristos in voi". Aceasta este privilegiul "omului nou", innoit in cunostinta, "unde Hristos este totul si in toti" (Col. 3:10-11).
A trai aceasta prin puterea Duhului si in comuniunea cu Domnul este harul minunat acordat credinciosului pe pamant: "Ca sa va dea, dupa bogatiile gloriei Sale, sa fiti intariti cu putere, prin Duhul Sau, in omul dinauntru, ca Hristos sa locuiasca prin credinta in inimile voastre" (Efes. 3:16-17). Cu cata recunostinta rosteste apostolul! "Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine; si ceea ce traiesc acum in carne, traiesc prin credinta, aceea in Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si s-a dat pe Sine Insusi pentru mine" (Gal. 2:20).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu