Translate

duminică, 18 martie 2018




                                                                  Domnul este aproape
                                                                Duminică     18     Martie 

     "El S-a depărtat de ei cam la o aruncătură de piatră și a îngenuncheat și Se ruga, spunând: „Tată, dacă vrei, depărtează paharul acesta de la Mine! Însă nu voia Mea, ci a Ta să se facă“. Și I s-a arătat un înger din cer, întărindu-L. Și, fiind în luptă grea, Se ruga mai stăruitor. Și sudoarea Lui s-a făcut ca picături mari de sânge, căzând pe pământ".Luca 22.41-44

     Noaptea târziu, binecuvântatul nostru Domn a venit în Ghetsimani împreună cu ucenicii Săi. Le-a cerut să vegheze împreună cu El, iar El Însuși S-a depărtat de ei cam la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și Se ruga. Peste câteva ceasuri avea să treacă prin cele mai cumplite suferințe, El, Sfântul lui Dumnezeu!

     Nu S-a dat înapoi de la suferințele crucii, ale acelei pedepse de o cruzime extremă, pe care romanii o foloseau pentru executarea condamnaților de cea mai joasă speță. Fiind Om adevărat, El a simțit durerea pe deplin. Totuși, ceea ce oamenii nelegiuiți aveau să-I facă nu a constituit motivul pentru care sudoarea Lui s-a făcut ca niște picături mari de sânge. Era ceva cu mult mai cumplit decât atât – avea să fie părăsit de Dumnezeu!

     În timpul celor trei ceasuri cumplite de întuneric, Dumnezeu L-a făcut păcat pentru noi pe Cel care n-a cunoscut păcatul (2 Corinteni 5.21). Ochii lui Dumnezeu sunt atât de curați, încât nu pot privi păcatul. El nu poate privi la nelegiuire (Habacuc 1.13). Dumnezeu a așezat povara păcatelor noastre asupra lui Isus și L-a tratat pe El cu toată ura pe care o are împotriva păcatului, socotindu-L ca fiind păcatul însuși.

     Aceasta este ceea ce urma să sufere Domnul. El umblase întotdeauna într-o comuniune perfectă cu Dumnezeu, iar acum această comuniune avea să fie întreruptă. El n-ar fi fost Sfântul lui Dumnezeu dacă ar fi acceptat acest pahar cu bucurie.

     Psalmul 69.20 spune că El a căutat mângâietori, dar n-a găsit nici unul. Ucenicii au adormit de întristare. Un înger a venit din cer și L-a întărit, însă niciun înger nu putea simți ce simțea El și deci nu putea fi un mângâietor. El însă S-a rugat și mai fierbinte, supunându-Se în totul voii lui Dumnezeu.

                                                                                                                                          E P Vedder, Jr

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

aze