Translate

duminică, 13 mai 2018




                                                                Domnul este aproape
                                                                 Duminică     13     Mai 

          "A doua zi, o mare mulțime care venise la sărbătoare, auzind că Isus vine la Ierusalim, au luat ramuri de palmier și I-au ieșit în întâmpinare, și strigau: „Osana! Binecuvântat este Cel care vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!“. Ioan 12.12,13

     De obicei, când împărații acestei lumi intrau în capitala imperiului lor, erau îmbrăcați în armură strălucitoare și călăreau pe cai albi, pentru a-și ilustra puterea. Însă felul în care Împăratul lui Dumnezeu a intrat în Ierusalim a fost similar cu cel în care a sosit în Betleem, în noaptea în care S-a născut. Isus a călărit pe un măgăruș, ilustrând umilința și pacea. În mod remarcabil, măgărușul era împrumutat, ca și primul pătuț al Domnului – o iesle.

     El a fost un om fără casă, fără armată și fără vreun alt semn vizibil al puterii. Nu este surprinzător că Isus, Creatorul tuturor lucrurilor, nu a avut nimic în posesie? Cu ceva timp în urmă, El împrumutase o corabie și prânzul unui băiețel. Pe una o folosise ca podium de pe care să predice; pe celălalt, pentru a hrăni în mod miraculos o mulțime flămândă. Iar acum, înainte de sfârșitul săptămânii, trupul Său avea să fie așezat într-un mormânt împrumutat. Faima Lui se înălța pe aripile a ceea ce fusese probabil cea mai mare minune a Lui – învierea dintre morți a prietenului Său, Lazăr – iar când mulțimea a auzit că venea la Ierusalim, entuziasmul a ajuns la cota maximă. Fiindcă era sărbătoarea Paștelui, mai mult de un milion de oameni veniseră în Cetatea Sfântă. Isus era înconjurat de pelerini; unii și-au așternut hainele pe drum, în timp ce alții tăiau ramuri din copaci pentru a le așeza pe calea Sa. Pe când trecea, mulțimea striga: „Osana, Fiul lui David!“.

     Isus respinsese mai înainte orice încercare a oamenilor de a-L face împărat. Totuși, la această sărbătoare de Paște, lucrurile erau diferite. El îi instruise pe ucenicii Lui să-I aducă un măgăruș pentru intrarea Sa în cetate, indicând faptul că El era Împăratului profețit de Zaharia (Zaharia 9.9). După această clară demonstrație publică, elita religioasă avea să fie forțată fie să-L primească, fie să-L respingă – să-L așeze pe tronul inimilor lor sau să-L țintuiască pe o cruce.

                                                                                                                                          T Hadley, Sr

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

aze