temelia si adevarul

                                                                Ingerii 
                                                                    - V -


          Adrien Ladierre


               Lucrarea lui Satan in timpul cand Domnul era pe pamant

          In timpurile Vechiului Testament, Satan si ingerii sai au actionat de o maniera mai mult sau mai putin ascunsa ; este numit decat de trei sau patru ori. Dar, de indata ce Fiul lui Dumnezeu, Domnul Isus, apare in lume, actiunea lui Satan si a ingerilor sai se manifesta destul de clar, plina de o energie dusmanoasa. Se pare ca si-a desfasurat toate fortele impotriva lui Dumnezeu si pentru a-i asupri pe oameni. Vedem in evanghelii cat de des se vorbeste de demonizati, barbati si femei pe care demonii i-au acaparat trup si suflet, facandu-i sa sufere groaznic. Pentru ce s-au manifestat in aceasta perioada aceste eforturi atat de puternice ale lui Satan ? Pentru ca o putere noua si binefacatoare, o putere divina si spirituala, a aparut pe pamant in Persoana minunata a lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, aratat "ca sa nimiceasca lucrarile diavolului" (1 Ioan 3:8).  De atunci, Satan s-a angajat intr-o lupta totala impotriva Domnului Isus.

          Cand Hristos, Mantuitorul, a fost nascut in Betleem, la aclamatiile de bucurie si de triumf ale ostirii ceresti, Satan care a recunoscut in El samanta femeii anuntata in Eden pentru nimicirii puterii sale (Gen.3:15), face un efort deosebit pentru uciderea copilasului. In Apocalipsa 12, citim cum un mare balaur rosu avand sapte capete si zece coarne, si pe capetele sale sapte coroane, statea inaintea femeii care urma sa nasca un fiu, pentru a-i inghiti fiul care se va naste. Cine este acest balaur ? Este sarpele cel vechi, numit diavol si Satan (Apoc. 12:9). De ce este vazut cu sapte capete si zece coarne, si avand coroane pe capul sau ? Pentru ca este reprezentat ca folosindu-se de puterea civila, de autoritatile lumii, pentru a-si realiza planurile sale impotriva lui Dumnezeu. Femeia este imaginea lui Israel, poporul in sanul caruia trebuia sa se nasca Mesia. Si copilul este Hristos. Este exact ce s-a intamplat cand Isus a fost nascut la Betleem ; magii din rasarit au sosit la Ierusalim si au intrebat unde este Imparatul iudeilor despre care Dumnezeu, le-a facut cunoscut despre nasterea Sa in tara lor indepartata. Nelegiuitul si crudul imparat Irod, impins de Satan, si temandu-se ca acest Imparat al iudeilor va vrea intr-o zi sa-i i-a imparatia, omoara toti copilasii din Betleem si din imprejurimi. Credea, in nebunia sa, ca poate zadarnici planurile lui Dumnezeu, scrise in cartile profetilor. Era, bineinteles, lucrarea lui Satan, balaurul cel mare. Dar Dumnezeu a vegheat asupra Fiului Sau si a dejucat rautatea lui Irod si planul diavolului, asa cum citim in Matei 2:12-15).

          Ce va face Satan acum ? Va incerca sa-L faca pe Isus sa pacatuiasca. Dupa ce Domnul a fost botezat de Ioan si Duhul Sfant a coborat peste El, a fost dus de Duhul in pustiu. Satan L-a urmat, sperand sa-L ispiteasca si sa-L faca sa cada, asa cum a cazut Adam si Israel. Ah ! daca ar fi putut sa-L determine pe Isus sa se indoiasca de Dumnezeu, sa-I fie neascultator, sa se mandreasca, sa se plece inaintea lui Satan, ce triumf ! capul sau n-ar fi fost zdrobit, puterea sa n-ar fi fost nimicita, Dumnezeu ar fi fost dezonorat si invins, oamenii ar fi ramas in imparatia raului si nu ar fi fost mantuiti. Dar Isus, Omul sfant si desavarsit in toate, a ramas in supunere, in dependenta si ascultare de Dumnezeu ; nu a cedat diavolului, ci l-a respins prin Cuvantul lui Dumnezeu, sabia Duhului (Efes.6:17). La fiecare asalt al vrajmasului a raspuns prin : "este scris", si diavolul rusinat a plecat de la El pentru un timp (Luca 4:13). Ce exemplu pentru noi ! Daca Cuvantul lui Dumnezeu ramane in noi, putem sa-l respingem si birui pe cel rau (1 Ioan 2:14).

          Satan nu se descurajeaza dupa acest esec. Scumpul nostru Mantuitor Isi va urma drumul Sau pe pamant, "facand bine si vindecand pe toti cei asupriti de diavolul" (Fapte.10:38) ; "din multi ieseau si demoni, strigand si spunand : Tu esti Fiul lui Dumnezeu" (Luca 4:41) ; "au adus la El multi demonizati. Si El a scos duhurile prin cuvant" (Matei 8:16) ; intr-un cuvant, El l-a biruit si legat pe omul tare, pe Satan, si i-a eliberat pe cei care Satan ii tinea captivi (Luca 11:21,22). Isus si-a descoperit puterea Sa de har fata de cei pe care duhurile rele ii chinuiau (Matei 12:22 ; Marcu 5:1-20 ; 7:24,30 ; 9:17-29 ; Luca 8:2 ; 13:10-17). Si totusi in acest timp Satan lucra. Mai marii poporului iudeu Il urau pe Domnul, pentru ca le descoperea lacomia, fatarnicia, mandria si propria lor dreptate, si Satan i-a determinat ca sa-L omoare ( Ioan 8:37,38,40,41,44 ; Luca 19:47 ; 20:19 ; 22:53). El este cel care a pus in inima lui Iuda gandul de a-L trada pe Invatatorul sau : "Satan a intrat in Iuda, zis si Iscarioteanul" ne spune Cuvantul ( Luca 22:3 ; Ioan 13:27). Ce lucru ingrozitor ca Satan a putut profita de un om care a trait cu Domnul timp de trei ani ! Iuada a lasat ca o patima rea, iubirea de bani, sa puna stapanire pe inima lui. El ar fi vrut sa vanda parfumul pe care Maria, in dragostea sa, l-a varsat pe picioarele lui Isus, si sa dea banii saracilor. Dar, zice evanghelistul, "nu pentru ca avea grija de saraci, ci pentru ca era hot si avea punga si lua cele puse in ea" (Ioan 12:5,6). Prin poftele care sunt in inima noastra, daca nu le respingem, Satan poate intra si in noi : sa fim atenti !

          Satan s-a dedat la inca o batalie fata de Domnul Isus. L-a urmat in gradina Ghetsimani. Isus a anticipat acolo grozaviile mortii prin care trebuia sa treaca, si in care Satan avea putere (Evrei 2:14) ; inaintea sufletului Mantuitorului erau asezate suferintele judecatii divine fata de pacat, si El era intristat pana la moarte. Satan cauta sa profite pentru a-L abate pe Isus de la implinirea lucrarii Sale. Dar scumpul nostru Mantuitor se roaga, se supune si primeste din mana Tatalui Sau paharul amar al suferintelor (Matei 26:36-46 ; Ioan 18:14), si Satan inca odata este invins. Atunci dusmanul pune in miscare puterea lumii. Stimulati de el si condusi de Iuda, soldatii si slujitorii capeteniilor iudeilor L-au prin pe Isus ; sinedriul L-a condamnat pe nedrept si L-a predat guvernatorului roman care, impotriva constiintei sale, L-a rastignit. Este fapta suprema a omului pacatos si a eforturilor lui Satan. Acesta se pare ca a triumfat. Adversarul sau este mort ; a disparut de pe pamant ; Satan este de acum inainte stapanitorul lumii care L-a indepartat si L-a omorat pe Fiul lui Dumnezeu. Dar poate fi nimicit planul lui Dumnezeu ? El L-a trimis pe Fiul Sau in lume pentru a-i mantui pe pacatosi ; este Satan mai presus ? Nu, diavolul s-a inselat in lucrarea lui. Moartea lui Isus implineste cuvantul care spune ca samanta femeii va avea calcaiul zdrobit, in timp ce sarpelui i se va zdrobi capul. Din moartea lui Isus s-a revarsat lumina, viata, pace, mantuire pentru omul pacatos. Puterea diavolului este infranta ; dovada se afla in invierea lui Hristos, inaltarea si asezarea Sa la dreapta lui Dumnezeu. "prin moarte sa-l desfiinteze pe cel care are puterea mortii, adica pe diavolul" (Evrei 2:14). "Dezbracand stapanirile si autoritatile, le-a facut de rusine in public, triumfand asupra lor prin cruce" (Col.2:15). Si de asemenea citim : "Suindu-se in inaltime, a robit robia" (Efes.4:8) ; adica Satan care-i tinea robi pe cei pacatosi, el insusi a fost luat in robie.