temelia si adevarul

                                     O vointa supusa lui Dumnezeu


          "Ia acum pe fiul tau, pe singurul tau fiu, pe care-l iubesti, pe Isaac, si mergi in tinutul     Moria si adu-l acolo ca ardere de tot pe unul din muntii despre care iti voi spune".
                                                                                                                                  Geneza 22:2


          Gasim aici cateva lucruri cu mult mai valoroase decat ceea ce intalnim la Iov si la David. Acesti doi oameni au acceptat voia lui Dumnezeu, dar supunerea lor era una pasiva ; nu cerea nicio fapta din partea lor ( Iov 1:21 ; 2 Sam.24:14). Nu la fel a fost si cu ceea ce i s-a cerut lui Avraam in Geneza 22. Nu doar ca trebuia sa accepte voia lui Dumnezeu, dar el trebuia sa actioneze impotriva lui insusi ; trebuia, ca sa spunem asa, sa se jertfeasca pe el insusi, caci jertfa fiului sau nu insemna mai putin decat aceasta. "Fiul tau" - acest termen trezea in Avraam sentimente cele mai gingase ; si acesta era fiul pe care trebuia sa-l jertfeasca ! Dar, mai mult, acest nume ii amintea de promisiunile lui Dumnezeu : caci in acest fiu trebuia sa se implineasca. Intr-adevar, Dumnezeu ia spus : "In Isaac ti se va numi samanta" (21;12).
     Dar cel a carui voie este supusa lui Dumnezeu este multumit prin aceste doua certitudini : "Dumnezeu va ingriji" si "impreuna cu Dumnezeu". Orice privire indreptata spre carne ca raspuns la asteptarile noastre, pentru implinirea promisiunilor, trebuie abandonata. Dumnezeu singur trebuie sa ramana izvorul de viata, binecuvantari si promisiuni - numai Dumnezeu, ca Cel care nu si-a epuizat niciodata resursele Sale. Astfel Dumnezeu incearca inima pentru ca orice incredere in carne sa fie nimicita ; dar in acelasi timp, stiind ca inima are nevoie sa fie sustinuta in incercare, o incurajeaza printr-o revelatie noua. Prin aceasta ii da posibilitate credinciosului sa triumfe in incercare.
          Evrei 11:9 ne spune ca Avraam, in aceasta imprejurare cand i s-a cerut sa aduca jertfa, a primit revelatia cu privire la inviere. Asa lucreaza Dumnezeu, in indurarea Sa fara margini, ne face sa castigam in El ceea ce noi pierdem in carne. Departe de cei care-l insoteau - doar cu Isaac si cu Dumnezeu - Avraam a primit aceasta revelatie si a putut sa aduca berbecul ca ardere de tot pe altar in locul fiului sau, dupa cum el i-a spus lui Isaac : "Dumnezeu Insusi va ingriji de mielul pentru arderea de tot" (v.8). Astfel, invatam o multime de lucruri despre Dumnezeu Insusi, in taina comuniunii cu El.

   Le Seigneur est proche - Domnul este aproape                    J.N.Darby