temelia si adevarul

                           Putem sa avem comuniune deplina cu toti crestinii ?

                                                                 - VI -



          E. Dennett                                                                                                                                                                                                                                                                                                                
                                                                                                                     Blackheath, august 1876
                                
          Scump frate,

          Am crezut ca am terminat, dar nu pot evita de a va adresa cateva randuri in plus; nu pentru a aprofunda problemele deja tratate, ci pentru a va incredinta, atat cat este posibil, in prezenta Aceluia care singur poate sa faca adevarul o putere vie in sufletul dvs. Este un mare pericol de a lasa adevarul sa treaca pe langa noi, si de a ne mangaia cu gandul ca altii inainteaza de o maniera fericita; si de ce ar trebui sa ne tulburam pentru toate aceste framantari ale inimii? Permiteti-mi sa va prezint doar doua lucruri ca raspuns la aceasta intrebare.

          Prima este intoarcerea Domnului. Traiti dvs., scump frate, fiecare zi, in asteptare Domnului? Nu ma indoiesc. Ce ne spune deci - ultimul Sau mesaj adresat Adunarii? "Cel care marturiseste aceasta spune: Da, Eu vin curand" (Apoc.22:20). De trei ori, in acest capitol, El spune aceasta (v.7,12,20). Ce perspectiva fericita este infatisata inaintea sufletelor noastre! Vom merge in curand sa-L vedem fata in fata pe scumpul nostru Domn - El care a fost pe pamant Omul durerii, cunoscand ce inseamna oboseala; care a coborat in moarte pentru rascumpararea noastra; care a indurat intreaga manie a lui Dumnezeu, care ni se cuvenea; caci dragostea Sa era atat de mare, si atat de nepatrunsa, incat apele cele multe ( acele ape si valuri ale maniei care au trecut peste sufletul Sau) nu au putut s-o stinga, nici sa fie acoperita de valuri. Acelasi Om - ale Carui dureri au trecut acum, si este glorificat la dreapta lui Dumnezeu, ne va ingadui sa-L contemplam asa cum este; caci vom fi ca El (1 Ioan 3:2). Va repet: Ce perspectiva! Si cat de mult umple aceasta inimile noastre de o bucurie de nespus atunci cand asteptandu-L, ne indepartam privire de la orice altceva si meditand la clipa cand El va veni pentru a ne lua la El, acolo unde este El, si unde vom fi si noi de asemenea! (Ioan 14:1). Putem sa anticipam bine acest moment; caci acest moment va fi implinirea propriei Sale bucurii si de asemenea, desavarsirea binecuvantarii noastre.

          Dar exista o intrebare care rezulta din aceasta, si aceasta este al doilea lucru pe care vreau sa vi-l infatisez. Iata; In timpul acesta scurt, acest interval de asteptare, ce asteapta Domnul de la noi? Acest capitol (Apoc.22) ne da raspunsul. Am remarcat ca este repetat de trei ori anuntul apropiatei Sale intoarceri; si acum sa vedem indeaproape tot ce este legat de acesta. Mai intai: "Si, iata, Eu vin curand! Ferice de cine pazeste cuvintele profetiei cartii acesteia!" (v.7). Astfel, El ne spune ca ascultarea este lucrul pe care El il apreciaza la ai Sai in timpul cand ei astepta venirea Sa; si aceasta ascultare, asa cum invatam din Ioan 15, este dovada dragostei noastre. Inaintea unui astfel de cuvant ca acesta, cine ar putea sa gaseasca scuze pentru neascultarea sa? Mai degraba, fiecare credincios trebuie sa zica: "Ce privilegiu mi-a dat Domnul meu ca, in timp ce este lepadat de lume, sa-I arat dragostea mea pentru El pazind cuvantul Sau!" Si, cu ce placere privirea Sa se odihneste peste cei care, in mijlocul incercarilor, si chiar necazuri, au aceasta ca tinta a vietii lor.

          Dar El ne vorbeste inca, si zice: "Iata, Eu vin curand si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia dupa cum va fi fapta lui". Aici vedem ca El cauta credinciosie la slujitorii Sai; si, mai mult, ca, privind la umblarea lor, El vrea sa-i rasplateasca in mod corespunzator (comparati Luca 19:12-26). Inca odata, pentru ultima oara, El zice: "Cel care marturiseste acestea spune: Da, Eu vin curand!" (v.20). Raspunsul lui Ioan este: "Amin! Vino Doamne Isuse!" un raspuns care ar trebui sa tasneasca spontan din inima fiecarui sfant. Astfel intelegem, ca in aceasta scurta perioada de timp cand Il asteptam, El apreciaza afectiunea noastra.

     Iata cele trei lucruri pe care El le cauta acum la noi: ascultarea, credinciosia si afectiunea. In lumina acestui adevar, perspectiva venirii Domnului, si ceea ce El apreciaza la ai Sai in timpul in care ei asteapta intoarcerea Sa, va cer, scump frate, sa analizati si sa dati un raspuns la intrebarile pe care am avut privilegiul sa vi le prezint in aceste scrisori.

          Va doresc inca odata calauzirea si binecuvantarea Domnului.

                    Al dvs. cu afectiune in Hristos.   E.D.