temelia si adevarul

                                            Prietenilor mei musulmani
                                                 - VII -


          Anise Behnam


                    "Cumpara adevarul, si nu-l vinde" - Prov.23 v.23


               Trinitatea

          Nu doar un simplu om. Divinitatea lui Hristos

          Este evident din ce a fost spus in acest capitol, ca Hristos nu este doar un simplu om. Nu este suficient sa credem ca El era un profet, sau un apostol, sau un mare invatator, sau un facator de minuni. El este Dumnezeu aratat in carne. Este piatra de poticnire pentru necredinciosi. Era piatra de poticnire pentru iudeii care cereau moartea Lui, si care cautau sa-L omoare "nu numai ca nu respecta sabatul, dar si pentru ca spunea ca Dumnezeu este Tatal Sau, facandu-Se pe Sine Insusi egal cu Dumnezeu" (Ioan 5:18). Ei au cerut lui Pontiu Pilat, guvernatorul roman, ca sa-L rastigneasca, zicand : "Noi avem o lege si, dupa legea noastra, El trebuie sa moara, pentru ca S-a facut pe Sine Insusi Fiu al lui Dumnezeu" (Ioan 19:7). Cu toate acestea, Hristos a spus clar ; "daca nu credeti ca Eu sunt, veti muri in pacatele voastre" (Ioan 8:24). Alegerea este evidenta : sau se alaturau iudeilor necredinciosi care erau morti in pacatele lor refuzand sa creada in divinitatea lui Hristos, sau credeau invatatura clara a Cuvantului lui Dumnezeu.

          Dovezile divinitatii lui Hristos sunt numeroase, si ar necesita o carte intreaga pentru a le prezenta in detaliu. Totusi pe scurt, iata aici cateva dovezi : "Vechiul Testament afirma clar "si-I vor pune numele : Minunat, Sfetnic, Dumnezeu puternic, Parinte al eternitatii, Domn al pacii" (Isaia 9:6). In Noul Testament este numit "Domn al tuturor" (Fapte.10:36), "Domnul gloriei" (1Cor.2:8), si "Hristosul, care este mai presus de toate, Dumnezeu binecuvantat pentru totdeauna" (Rom.9:5).

          Minunile Sale marturisesc despre divinitatea Sa. Hristos a afirmat propria Sa divinitate, si minunile Sale marturisesc adevarul acestor afirmatii. A vindecat pe bolnavi, a curatit pe leprosi, a deschis ochii orbilor, si a inviat mortii. A hranit cinci mii de oameni, fara a mai socoti femeile si copiii, cu cinci paini si doi pesti. Era un act de creatie. De fapt, Coranul afirma ca El a facut o pasare si i-a dat viata. Fiinta creatoare de viata, fiinta divina. Hristos Si-a aratat puterea Sa asupra naturii. A poruncit vantului dezlantuit si valurilor marii sa se linisteasca, si L-au ascultat imediat. A mers pe apele marii, si a facut multe alte minuni. Nu doar Hristos a facut toate aceste minuni, ci "chemand la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Sai, le-a dat autoritate asupra duhurilor necurate, ca sa le scoata afara si sa vindece orice boala si orice neputinta trupeasca" (Mat.10:1). Ei au facut minuni in Numele Sau, dar Isus a facut minuni in puterea propriului Sau Nume. Chiar dupa inaltarea la cer, ucenicii Sai au vindecat in puterea Numelui Sau. Petru a putut sa spuna omului care era paralizat din nastere : "In Numele lui Isus Hristos Nazarineanul, ridica-te si umbla", si omul s-a ridicat imediat si a umblat (Fapte 3:6-7). Intr-adevar, ce Nume glorios !

          Singurul Mantuitor, Dumnezeul Mantuitor

          Biblia declara solemn ca noi nu putem fi mantuiti decat prin Hristos, "in nimeni altul nu este mantuire, pentru ca nu este sub cer nici un alt nume dat intre oameni in care trebuie sa fim mantuiti" (Fapte 4:12). Mai mult "toti profetii marturisesc despre El ca, prin Numele Sau, oricine crede in El primeste iertarea pacatelor" (Fapte 10:43). Aceasta nu poate fi spus despre un simplu om, chiar profet sau apostol. Nici Avraam, nici Moise, nici un alt profet n-ar fi putut sa spuna oamenilor ca daca cred in ei, vor fi iertati si vor avea viata eterna. Cand talharul de pe cruce, care era langa Isus, s-a pocait si I-a cerut sa-si aminteasca de el, Hristos promitandu-i ca va fi cu El in paradis in aceeasi zi. Nici o alta fiinta omeneasca nu ar fi putut face o astfel de promisiune unui talhar muribund. Vezi Luca 23:39-43.

         Cand cel mai rau dintre pacatosi il primeste pe Hristos, viata sa se schimba si el devine o persoana noua. Aceasta este o dovada ca Hristos nu este doar un simplu profet sau un apostol. De fapt, apostoli insisi au recunoscut ca ei erau apostolii si slujitorii lui Hristos. Cineva nu devine crestin prin nasterea din parinti crestini, sau recitind un crez, sau apartinand de o biserica, ci primindu-L pe Hristos, prin credinta, in inima sa. O lucrare divina are loc intr-o astfel de persoana, si ea este mantuita si poate fi sigura ca merge in cer la sfarsitul vietii sale pe acest pamant.

          Cea mai mare afirmatie si vestea cea mai fericita pentru noi fiinte omenesti cazute si pacatoase este aceasta :

           

                "Pentru ca atat de mult a iubit Dumnezeu lume, incat L-a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata eterna" ( Ioan 3:16).

          Harul lui Dumnezeu si credinta in Hristos schimba viata

          Inainte de a trage o concluzie la acest studiu, vreau sa subliniez un lucru foarte important. S-a mentionat putin mai sus ca nu poate fi mantuire decat prin harul lui Dumnezeu, prin credinta in Domnul nostru Isus Hristos care a murit pentru noi, astfel ca, oricine crede in El nu piere, ci primeste iertarea pacatelor si viata eterna. Biblia spune ca "legea (Shari'a) a fost data prin Moise, dar harul si adevarul au venit prin Isus Hristos" (Ioan 1:17). Legea lui Moise cerea o pedeapsa. Ea ne-a aratat ca toti suntem pacatosi, si ca partea noastra este moartea. Dar adevarata credinta in Isus Hristos face din noi fiinte noi. Biblia ne invata ca cei care cred in Hristos, care-L primesc in inima lor, sunt copii ai lui Dumnezeu printr-o nastere noua, spirituala. Vedeti 1 Ioan v. 12-13. Dar acest har, care ne mantuieste, ne invata cum sa traim o viata evlavioasa.

          Ce se intampla daca cineva a fost un hot ? Harul il invata sa nu mai fure, "ci mai degraba sa se osteneasca, lucrand cu mainile lui ce este bine, ca sa aiba sa imparta celui care are nevoie" Ce schimbare ! Taindu-i mainile, aceasta nu schimba cu nimic inima sa (practici in credinta islamica, n.tr.) ; dar credinta in Hristos, da. Aceasta este adevarat pentru tot felul de pacate. Crestinul adevarat este invatat pentru ca el apartine deplin Domnului, duh, suflet si trup.

          Unii credinciosi din Corint, in Grecia, erau persoane foarte rele inainte de convertirea lor. Apostolul Pavel le scrie, spunandu-le : "Si asa erati unii dintre voi. Dar ati fost spalati, dar ati fost sfintiti, dar ati fost indreptatiti in Numele Domnului Isus si prin Duhul Dumnezeului nostru" (1 Cor.6:11).

          Hristos a fost criticat de capeteniile religioase pentru ca primea pe pacatosi, si manca cu ei si-i invata. El le-a spus atunci parabola fiului risipitor care a parasit casa, a risipit averea si a devenit foarte sarac. Dar in final, si-a "venit in fire", si-a recunoscut incapatanarea, si a hotarat sa se intoarca la tatal sau, recunoscandu-si vina si cerandu-i sa-l primeasca ca pe un slujitor platit. Admite ca nu mai poate fi primit ca un fiu, caci a pacatuit impotriva tatalui sau si impotriva cerului. Dar cand tatal sau il vede de departe, are mila de el, alearga spre el, si-l imbratiseaza. Hristos vrea sa cunoastem inima Tatalui ceresc care se topea dupa intoarcerea noastra la El. Nu doar ca tatal l-a primit, dar i-a schimbat si starea sa. I-a dat cea mai frumoasa haina si a facut o sarbatoare pentru el, spunand ca fiul sau a fost pierdut, dar acum a fost gasit, ca era mort, dar acum a inviat. El le-a spus ascultatorilor Sai ca cerul si ingerii se bucura cand un singur pacatos se pocaieste. Va rog sa cititi Luca 15. Harul Sau ne mantuieste, ne schimba si ne pregateste pentru momentul cand vom fi totdeauna cu El.

          "Pentru ca harul lui Dumnezeu, care aduce mantuire tuturor oamenilor, s-a aratat, invatandu-ne ca, dupa ce am tagaduit neevlavia si poftele lumesti, sa traim cu cumpatare si cu dreptate si cu evlavie in veacul prezent, asteptand fericita speranta si aratarea gloriei marelui nostru Dumnezeu si Mantuitor, Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Insusi pentru noi, ca sa ne rascumpere din orice faradelege si sa-Si curateasca un popor pentru Sine, plin de ravna pentru fapte bune" (Tit 2:11-14).

               Concluzie

          Aceasta brosura a fost scrisa pentru a explica faptele biblice care au constituit reale dificultati pentru cei care cauta cu sinceritate adevarul, si pe care il prefera fata de orice altceva ar putea oferi lumea. Nu a fost in intentia mea de a ataca convingerile cuiva, nici de a dovedi superioritatea unui grup de persoane sau altul. Suntem cu toti pacatosi, si cu toti am calcat poruncile lui Dumnezeu. Avem nevoie deci cu toti, de mantuirea lui Dumnezeu prin harul Sau, prin credinta in El si in Cuvantul Sau. In Biblie, Dumnezeu ne-a aratat cu claritate calea mantuirii. Ne-a aratat cum sa fim siguri ca nu vom merge niciodata in iad, si cum sa avem certitudinea ca mergem in cer. Pentru acest motiv, prima intrebare examinata a fost de a dovedi ca Sfanta Biblie nu a fost niciodata modificata, si ca ea este Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu. Trebuia dovedit aceasta, altfel, restul discutiei ar fi fost fara sens, pentru ca ea se bazeaza in intregime pe ce spune Biblia.

          Dumnezeu "vrea ca toti oamenii sa fie mantuiti si sa vina la cunostinta adevarului" (1 Tim.2:4). De asemenea, este si dorinta noastra. Aceasta scriere a fost motivata de prietenie si dragoste, fara intentia de a argumenta sau a rani. Schimbarea convingerilor religioase este o chestiune serioasa si uneori foarte dureroasa, pentru ca am crescut din copilarie cu aceste convingeri, si ele s-au inradacinat din ce in ce mai mult in noi odata cu trecerea timpului. Schimbarile au fost asemuite cu "despartirea unui madular de alt madular", sau cu "a smulge carnea de pe os", un fapt groaznic de dureros. Nu ne ramane in cele din urma, decat ceea ce este totdeauna mai bine "cumpara adevarul, si nu-l vinde".

               Hristos a spus : "Daca ramaneti in cuvantul Meu, sunteti cu adevarat ucenicii Mei; si veti cunoaste adevarul, si adevarul va va elibera" ( Ioan 8:31-32)