Translate

luni, 2 februarie 2015




                       Scurta expunere a epistolei a doua a lui Ioan


          "Oricine merge inainte si nu ramane in invatatura lui Hrisros, nu-L are pe Dumnezeu.
           Cine ramane in invatatura lui Hristos, acela Il are si pe Tatal si pe Fiul.
           Daca vine cineva la voi si nu aduce invatatura aceasta, nu-l primiti in casa si sa nu-l                   salutati.
           Pentru ca cine-l saluta se face partas cu lucrurile lui rele"
. 2 Ioan 9-11

          Epistola a doua a lui Ioan este singura epistola din Scriptura care se adreseaza unei femei. In prima epistola sunt stabilite principiile adevarului si ale dragostei descoperite in persoana Fiului lui Dumnezeu. Acum, in a doua epistola, se pune accent pe adevarul care trebuie pastrat cu credinciosie, chiar de o femeie cu o inima duioasa si plina de afectiune.
          In momentul cand apostolul scrie, multi inselatori mergeau dintr-un loc in altul, si caminele erau principala tinta a lui Satan. Apostolul face mai intai apel la politetea si sensibilitatea acestei femei. El avea intentia de a merge curand la cei pe care ii iubea in adevar (v.12) ; totusi, Dumnezeu l-a constrans sa le scrie fara intarziere. Trebuia ca aceasta femeie evlavioasa sa fie protejata de aceasta rautate inselatoare. Astfel de inselatori periculosi s-au raspandit foarte mult si astazi - toti "cei care nu-L marturisesc pe Isus Hristos venind in carne" (v.7). Divinitatea eterna a Fiului si umanitatea Sa desavarsita si fara nici o pata, sunt adevaruri fundamentale. Daca, in aceasta privinta, cineva "merge inainte", afirmand ca detine un adevar si o cunostinta deosebita de acestea care sunt descoperite in persoana lui Hristos, acest om "nu-L are pe Dumnezu". Astfel, intalnim astazi, numeroase persoane - Martorii lui Iehova, Mormoni, Branhamisti (*)  si multi altii - care cauta sa patrunda in case cu invataturile lor viclene si mortale, falsificand adevarul cu privire la persoana lui Hristos.
          Nu doar ca "aleasa doamna" (v.1), nu trebuia sa-i primeasca pe acei inselatori, dar nu trebuia nici macar sa-i salute ; aceasta ar fi dus la asocierea cu lucrarile lor rele. Ea nu trebuia sa arate dragoste fata de rau, caci dragostea trebuie sa fie in adevar. Sa avem, si noi de asemenea, teama si groaza de un astfel de rau, indepartandu-ne intr-un mod categoric. Sa fim insufletiti de un devotament sincer pentru Cel care este "Fiul Tatalui, in adevar si in dragoste" (v. 3).

          (*) William Branham, fondatorul ereziilor branhamiste (n.tr.).

          Le Seigneur este proche - Domnul este aproape             L.M.Grant
           

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

aze