temelia si adevarul

                                             Comuniunea crestina 

                                                                  - XII -


               Arend Remmers


          1     Comuniune si sfintenie

          Multi copii ai lui Dumnezeu au o dificultate sa inteleaga ca tocmai acolo unde unitate Trupului lui Hristos se gaseste exprimata intr-un mod vizibil, madularele din acest Trup au nevoie sa fie curatite. Ei vad in aceasta o contradictie. Ignorand totusi, poate intr-un mod inconstient, ca Dumnezeu nu este doar dragoste, ci de asemenea si lumina. In Biblie, lumina semnifica sfintenia lui Dumnezeu (comp. 1 Ioan 1:5 ;  Ioan 3:19-21 ; Efes. 5:8-14) ; notiunea de "sfant" exprima curatia si gloria prezentei lui Dumnezeu ; si "a sfinti" semnifica a pune deoparte persoane sau lucruri pentru Dumnezeu. Aceasta implica in acelasi timp despartirea de orice rau.

          Orice credincios luat intr-un mod individual, dar si adunarea in ansamblu, este chemata la sfintenie.  "Ci, dupa cum Cel care v-a chemat este sfant, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra"  - " Caci Templu lui Dumnezeu este sfant : si asa sunteti voi" ( 1 Pet.1:15 ; 1 Cor.3:17 ; comp. Ps.93:5). Domnul Isus vegheaza asupra Mesei Sale si a incredintat Adunarii mandatul de a veghea si a exercita disciplina. Daca dorim sa traim cu adevarat intr-o legatura stransa cu Domnul, nu vom lua parte cu usuratate la comuniunea la Masa Sa. Multi copii ai lui Dumnezeu se impiedica totusi de aceasta. Cum se explica ?

          In sanul lumii moderne din occident, moda de gandire si de viata este impregnata de notiunea de toleranta. Aceasta a condus la o multime de opinii si obiceiuri cu care omul de astazi se confrunta. Cu siguranta, adunarea lui Dumnezeu este alcatuita din o multime de madulare diferite ; dar toti au fost botezati de un singur Duh pentru a fi un singur Trup, si au ca regula comuna si obligatorie pentru viata lor : Cuvantul lui Dumnezeu.  Asa cum am vazut analizand versetul 42 din capitolul 2 din Fapte, invatatura din acest loc constituind una din bazele fundamentale ale comuniunii noastre.

          Astazi, numerosi crestini considera invataturile straine sau gresite ca simple "interpretari diferite" care trebuie acceptate si tolerate. Totusi, Cuvantul lui Dumnezeu ne atentioneaza foarte serios impotriva oricarei abateri de la invatatura sfanta, cerandu-ne sa ne distantam de ele, cu blandete si in dragoste, dar cu fermitate, si aceasta pana la despartirea de orice comuniune ( Rom.16:17-19 ; Gal.1:6-9 ; 2 Tes.3:14,15 ; 2 Ioan 9-11).

          Multi copii ai lui Dumnezeu nu inteleg cat de mult Domnul se intristeaza vazand crestini care cred ca este normal sa se stranga astfel, sa infiinteze denominatiuni noi, cu marturisiri de credinta si diferite forme de organizare, si aceasta pe langa unitatea alcatuita de Duhul Sfant, care este singura temelie a comuniunii pentru toti credinciosii. De-a lungul secolelor, aceste institutiii au devenit atat de obisnuite incat cei mai multi credinciosi nu gasesc nimic rau in ele.

          Atunci cand analizam existenta organizatiilor eclesiastice sau a diverselor comuniuni din punctul de vedere al Cuvantului lui Dumnezeu, nu negam ca in mijlocul lor se afla adevarati credinciosi, si nici nu vrem sa ne lansam in atacuri personale. Fiecare stie ca cei mai multi credinciosi se gasesc risipiti prin numeroasele denominatiuni. Cu toate aceste Cuvantul lui Dumnezeu nu cunoaste decat o singura Biserica, o singura Adunare ; si chiar existenta acestor diferite denominatii neaga aceasta unitate. " Vorbesc dar despre aceasta, ca fiecare dintre voi zice: - "Eu sunt al lui Pavel !" " Si eu, al lui Apolo!" - " Si eu, al lui Chifa!" - " Si eu, al lui Hristos!". Este Hristos impartit ?Pavel a fost rastignit pentru voi ? Sau pentru numele lui Pavel ati fost botezati ? " (1 Cor.1:12,13). Dar daca existenta acestor denominatii neaga unitatea biblica a credinciosilor, a fi membru la una dintre ele este in contradictie cu comuniunea la Masa Domnului.

          Nestiind ca apartenenta la o denominatie crestina nu este dupa Cuvantul lui Dumnezeu, si necunoscand terenul biblic de strangere in Numele Domnului, un credincios va dori vreo data sa vesteasca in mod simplu moartea Domnului. In timpul unei deplasari, va ajunge poate intr-un local al fratilor, pentru ca in localitatea respectiva nu sunt credinciosi asemanatori lui. Intr-o astfel de situatie, lipsa cunostintelor cu privire la Adunarea lui Dumnezeu nu trebuie sa fie privita ca o piedica pentru a participa la frangerea painii. Fara indoiala, unirea cu invataturi gresite sau cu rau moral face imposibila comuniunea la Masa Domnului. Daca un astfel de vizitator este acceptat sa franga painea, avem datoria sa-i oferim invatatura scripturistica referitoare la privilegiul pe care il reprezinta acest act si asupra responsabilitati  legat de acesta ; de asemenea trebuie sa-l atentionam asupra faptului ca toti cei care participa la Masa Domnului sunt asezati sub disciplina adunarii. Potrivit ordinii lui Dumnezeu, aceasta implica imposibilitatea de a frange painea in denominatiuni sau alte strangeri crestine si de a participa, in acelasi timp, la Masa Domnului.