temelia si adevarul

                                                                    Strangeri virtuale

      Ernst-August Bremicker

     Scumpi frati si surori,

     As dori sa va impartasesc cu atentie cateva ganduri, si continua partial ceea ce deja am spus.

     1. Mai intai de toate, trebuie sa acceptam situatia actuala ca venind din mana Domnului. El Se adreseaza oamenilor in ansamblul lor, dar Se adreseaza in acelasi timp si noua - personal (ceea ce Domnul vrea sa-mi spuna Mie) si colectiv (ceea ce Domnul vrea sa ne spuna Noua). Scrisoarea fratelui X. m-a facut sa meditez mult, dar epoca nu se compara; atunci era mult mai dificil decat astazi (interzicerea strangerilor de catre Hitler in 1937). Totusi, trebuie sa ne luam timp de a medita in liniste la ceea ce Domnul vrea sa ne spuna.

     2. In al doilea rand, a continua ca mai inainte nu este o solutie buna, nici chiar posibila. Strangerile ca adunare (cum am fost obisnuiti pana acum) nu mai sunt autorizate. Orice forma de activism si febrilitate nu sunt cu siguranta bune (Is. 30:15 : "Revenind si ramanand in odihna, veti fi salvati, in liniste si in incredere va fi puterea voastra").

     3. In al treilea rand, chiar daca nu exista pentru moment nicio strangere a adunarii locale, aceasta nu este pentru ca adunarea locala a incetat sa existe. Nu, ea ramane. Pentru fratii care poarta responsabilitatea, invitatia de a pastori turma lui Dumnezeu continua sa se aplice (adica de a face lucrarea pe care o face un pastor). Aceasta se aplica - si poate chiar mai mult - in momentele cand noi nu putem sa ne mai vedem regulat in persoana. Si indemnul lui Pavel se aplica inca tuturor : "Incurajati-va unii pe altii si ziditi-va unul pe altul, dupa cum si faceti" (1 Tes. 5:11). Tocmai in timpul prezent, exista "risipiti" si singuri. Tocmai in timpul prezent, este loc de a ingriji unii de altii. Posibilitatile de a o face nu lipsesc. De ce nu ridici telefonul tau si sa apelezi un frate sau o sora ? Un cuvant de inviorare si de incurajare - face mult bine ! "Ce bun este un cuvant spus la timpul lui !" (Prov. 15:23). Deci, incercati putin; veti face experiente frumoase.

     4. In al patrulea rand, slujba pastorala cuprinde, de asemenea, grija spirituala fata de poporulu lui Dumnezeu. Desigur, in aceasta privinta fiecare este mai intai responsabil pentru sine insusi, dar mi se pare ca fratii responsabili (cei care fac serviciu de batrani) au in mod special aceasta raspundere. Nu putem lasa pur si simplu "oile" sa alerge. Aceasta ar fi mai mult decat neglijenta. Domnul nu face aceasta (va recomand sa cititi in liniste Ezechiel 34:11-16). Gasim aici exemplul Domnului pe care noi trebuie sa-l urmam). O posibilitate este oferita (printre altele) prin strangeri virtuale. Fiecare adunare trebuie sa hotarasca pentru ea insasi cu privire la acest subiect. Noi aici, local (Volmarstein), am facut deja experiente foarte bune in aceasta privinta. O intalnire virtuala nu va inlocui niciodata in mod complet o strangere a adunarii. ea nu poate fi decat o solutie provizorie - daca intr-adevar aceasta ar fi o solutie de inlocuit.Ce este mai dureros, este ca nu se poate frange painea. Si, cu toate acestea, este o posibilitatea de a lauda pe Domnul impreuna, de a ne ruga Lui si de a ne vorbi din Cuvantul Sau ( "A merge la strangere" functioneaza foarte bine pentru noi. Fratii care se exprima trebuie sa fie pur si simplu disciplinati - intamplator invatam sa ne asteptam mai mult unii pe altii...).

     -  Fiecare criza este un pericol si vrajmasul ar vrea sa faca orice pentru a ne disocia acum (si chiar mai mult). Sa ne rugam ca acest lucru sa nu aiba loc.

     -  Fiecare criza este in acelasi timp o oportunitate : trebuie sa luam din nou pozitie, sa fim din nou multumitori pentru ceea ce am avut timp de multi ani (suntem noi multumitori pentru aceasta ?). Am avut ocazia de a ne strange si de a ne incuraja reciproc.

     Numeroase intrebari raman fara raspuns : le vom impartasi Domnului si vom vorbi unii cu altii despre ele. Noi avem simtaminte diferite si trebuie sa le respectam. Un verset a devenit foarte important pentru mine in aceste ultime zile. La sfarsitul cartii Estera, Mardocheu zice : "Pentru ca Mardoheu iudeul era cel dintai dupa imparatul Ahasveros si mare printre iudei si primit de multimea fratilor sai, cautand binele poporului sau si vorbind de pace pentru toata samanta sa" (Estera 10:3). Aceasta vorbeste in primul rand despre Domnul nostru. In acelasi timp, este o provocare pentru noi : suntem noi din cei care, chiar in acest moment, cautam binele poporului lui Dumnezeu si vorbim pentru pacea lui ?

     Salutari cordiale,

     Erns-August