temelia si adevarul

                                                                Vremuri dificile

      "Si nearatandu-se nici soare, nici stele... Si cand a fost a paisprezecea noapte" (Fapte 27:20, 27)

      Dupa cum vedem din relatarea acestui capitol, calatoria apostolului pe mare, spre Roma, a fost foarte grea. De fapt, toate calatoriile lui au fost grele si pline de pericole. Si pentru noi, calatoria, nu spre Roma, ci spre patria cereasca, a fost si este inca foarte dificila. Atat personal cat si colectiv. Lucrul acesta il simtim in mod deosebit in aceste zile, cand strangerile celor credinciosi, care dau putere marturiei crestine si Il lauda pe Domnul in comun, dar care intaresc si credinta personala, au fost restrictionate de catre autoritati. Acest fapt, asa cum stim, nu a fost datorat prigoanei fata de credinta, chiar daca in spate stim foarte bine cine este, ci a fost datorat acestei epidemii care, din nefericire, face ravagii in toata lumea. Unii dintre noi stim ce a insemnant "mana grea" a autoritatilor  fata de marturia crestina.

     Citim despre unii crestini care, dintr-o ravna gresit inteleasa si dintr-o lipsa de pricepere, au continuat sa se stranga in numar mare in diferite locuri (Franta, Spania, etc.), gandind ca Domnul ii va proteja. Rezultatul a fost ca ei insisi s-au contaminat, au contaminat pe cei din familiile lor, si unii chiar au murit, dar prin aceasta au dat si o marturie nepotrivita, atragand din partea autoritatilor si a societatii civile critici si atitudini vehemente fata de ei si fata de marturia crestina. Lumea nu stie sa faca diferenta intre ravna fireasca si cea dupa voia lui Dumnezeu. De aceea, suntem multumitori lui Dumnezeu ca am inteles ca trebuie sa ascultam de autoritati in aceasta privinta (restrictionarea strangerilor), rugandu-ne in acelasi timp, ca El sa aduca din nou timpurile de "inviorare" si de libertate pentru reluarea strangerilor. In acest timp sa-L rugam pe Domnul sa fim feriti de "activism si febrilitate (fr. Ernst-August Bremicker, vezi postarea din 29.03.2020) de a lua initiative care contravin legilor date de autoritati, dar si de a merge "mai departe" de ce spune Cuvantul lui Dumnezeu. Acest lucru este valabil, in special, pentru Cina Domnului.

     Am vazut, din Cuvant si din istoria marturiei crestine, cat de greu au fost incercati fratii dea lungul timpului. Am vazut din scrisoarea fr. Darby cat de mult au fost incercati fratii din Franta cand li s-au inchis adunarile (1859). Fratele Darby i-a asigurat de simpatia lui si a celor cu care se strangea, in Londra, asigurandu-i in acelasi timp de rugaciunile lor, pentru ca Domnul sa schimbe imprejurarile. De asemenea, in articolul fr. Mark Grasso (vezi postarea din 29.03.2020), am vazut intrebarea care se ridica de pe buzele tuturor : Ce trebuie sa facem in astfel de situatie ? Raspunsul este indreptarea, ca intotdeauna, spre Cuvantul lui Dumnezeu. Ce zice Cuvantul lui Dumnezeu ? Nu noi, nu imaginatia gandurilor noastre ! Am vazut acolo, in articol, exemplul luat din cartea Numeri cu privire la sarbatoarea Pastelui. Ea trebuia tinuta in prima luna, dar din motive obiective Domnul a prevazut posibilitatea ca ea sa fie tinuta si in a doua luna. Adica, cei care nu puteau serba Pastele in prima luna, din motive obiective, aveau posibilitatea s-o faca in a doua luna. Trebuiau sa astepte a doua luna.

     Cred ca si noi ne aflam, intr-un fel, intr-o situatie asemanatoare. Sa nu dam frau liber gandurilor si imaginatiilor noastre, "fortand" intelegerile pe care le avem din Cuvantul lui Dumnezeu. Fratele Bremicker spunea ca se bucura de strangerile virtuale (dupa cum am auzit ca si o parte din fratii din Romania o fac), dar ca acestea nu pot inlocui strangerile adevarate in jurul Domnului. Ele fiind o solutie pentru moment. Intristarea fratelui fiind ca nu se poate frange painea, pentru a implini dorinta Domnului si a ne aminti de El. Dar asa cum fr. Grasso a spus, Domnul a stiut cand a instituit Cina ca va fi COVID-19 in 2020. Pe langa toate acestea, care sunt vitale pentru cel credincios, intervine si aspectul social, rezultat din izolare, lucru care produce multe probleme de ordin psihic, mental si fizic, chiar si printre credinciosi.

     Pentru multi dintre noi care locuim la curte, unde avem anumite activitati zilnice, este mai usor de suportat aceasta izolare, dar pentru fratii nostri care locuiesc in apartamente, limitandu-se doar la spatiul apartamentului, lucrul acesta este foarte greu de suportat. Ce trebuie facut in astfel de situatii ? Asa cum am vazut, solutia este indreptarea spre Cuvantul lui Dumnezeu si spre experienta traita de fratii dinaintea noastra. Este benefic sa ne gandim la experienta lui Iosif aruncat in groapa, apoi in temnita din Egipt. La Ieremia aruncat in groapa cu noroi, la Daniel, la apostolul Pavel, aruncat in temnitele romane, reci si insalubre ! La fratii nostri care au suferit in inchisorile regimurilor opresive din toate timpurile, in special cele comuniste. Celule reci, din beton, lipsiti de cele mai elementare conditii de viata ! Si cati au fost ! Ce sa spunem noi, care, pe langa belsugul de binecuvantari, adapost, hrana, avem la dispozitie telefon, internet, prin care putem comunica si ne informa permanent.

     Apostolul, din inchisoarea lui rece, trebuia sa-l trimita la distante mari pe Tihic sau pe altul din colaboratorii sai pentru a duce si a afla vesti de la adunari ! Domnul sa ne ajute sa privim la experienta "inaintasilor" nostri si sa folosim ceea ce avem la dispozitie, asa cum i-a spus odinioara profetul vaduvei din Sarepta : "Ce ai in casa ? ". Nu cred ca fortez nota daca putem sa ne gandim la Domnul Isus care, bogat fiind, avand totul, S-a facut atat de mic si a venit in creatia Sa, insusindu-Si toate limitele omenesti ! Toate acestea ne vor ajuta sa privim lucrurile dintr-o cu totul alta perspectiva. Desigur, pe langa toate acestea, rugaciunea pentru toate lucrurile, si pentru ca Domnul sa puna capat acestei situatii asa cum vrea El. Aceste ganduri m-au marcat si am dorit sa le impartasesc. Fie ca ele sa fie partea noastra, a tuturor.