Ce spune Scriptura ? (Rom. 4:3)
- XXII -
Raspunsuri (date de W.J.Lowe si apoi de catre Élie Périer) la intrebarile puse de cititorii revistei "Mantuirea lui Dumnezeu " intre anii 1873 si 1917
149 Prin ce mijloc natiunile care nu fac parte din ceea ce noi suntem obisnuiti sa numim "crestinatatea" vor auzi despre Domnul Isus inainte de Imparatia Sa ?
In toate timpurile Dumnezeu S-a facut cunoscut omului in doua moduri : prin lucrarile Sale si printr-o revelatie directa. Acest fapt il afirma mai multe pasaje din Scriptura. Vom cita doua sau trei. "Cerurile vestesc gloria lui Dumnezeu si intinderea arata lucrarea mainilor Sale. O zi istoriseste altei zile acest lucru si o noapte il face cunoscut altei nopti" (Psalmul 19:1, 2). La fel spune apostolul in primul capitol al epistolei catre Romani : "Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu este aratat in ei, pentru ca Dumnezeu le-a aratat - fiindca, de la creatia lumii, lucrurile Sale nevazute se vad, fiind intelese de minte prin lucrurile facute, la fel si eterna Sa putere si divinitate - incat ei sa fie fara scuza". Comparati acestea cu Psalmul 104 care vorbeste in detaliu despre caile lui Dumnezeu in creatie si despre grija Lui, amintite de apostolul Pavel la Listra : "Dumnezeul cel viu, care a facut cerul si pamantul si marea si toate cele care sunt in ele; care, in generatiile trecute, a lasat toate natiunile sa mearga pe caile lor, desi, in adevar, nu S-a lasat fara marturie, facand bine si dandu-va din cer ploi si timpuri roditoare, umplandu-va inimile de hrana si bucurie" (Fapte 14:15-17).
Referitor la o revelatie directa, o avem in Biblie, care este Cuvantul lui Dumnezeu. El ne-a dat-o si a avut grija sa o pastreze in ciuda necredinciosiei si ignorantei oamenilor, adaptand Cuvantul Sau la starea omului, la imprejurarile si la slabiciunea sa pentru a-l face sa intre in relatie cu Sine Insusi. Prin ea, in epoci diferite, Dumnezeu S-a facut cunoscut prin diverse revelatii, si fiecare revelatie a determinat relatia speciala in care Dumnezeu a dorit sa-l aduca pe credincios. Dumnezeu S-a facut cunoscut lui Avraam ca Cel Atotputernic, lui Moise ca Domnul (*) ; El S-a revelat in Fiul Sau, ca Tata - acesta fiind punctul de plecare al "crestinismului" - si va fi cunoscut in timpul Imparatiei milenare a Domnului, ca "Cel Preainalt peste tot pamantul" (Psalmul 83:18, etc.). Tot pamantul va fi plin de cunostinta gloriei Sale, si va trebui sa se supuna maretiei Sale (Habacuc 2:14). Ori, aceasta domnie va fi introdusa prin judecati, si este scris : "Atunci cand judecatile Tale sunt pe pamant, locuitorii lumii invata dreptatea" (Isaia 26:9).
(*) In fr. este l'Eternel, Cel etern ; in ebraica Y H W H , sau Yahve. Acesta este numele propriu absolut al lui Dumnezeu. In rom. este redat prin Domnul, prima litera fiind cu caracter italic ; oriunde este scris asa se refera la acest sens, in Biblie dar si in acest blog, n.t.
Modul providential in care Dumnezeu va actiona cel putin o parte din acest moment solemn este aratat intr-un fel pozitiv in Apocalipsa (cap. 14:6, 7) : "Si am vazut un alt inger zburand in mijlocul cerului, avand o Evanghelie eterna de vestit celor care locuiesc pe pamant si oricarei natiuni si semintii si limbi si popor, spunand cu glas tare: Temeti-va de Dumnezeu si dati-I glorie, pentru ca a venit ceasul judecatii Lui; si inchinati-va Celui care a facut cerul si pamantul si marea si izvoarele apelor". Vor exista, de asemenea, "cei doi martori" de care vorbeste capitolul 11.
Pe langa aceste indicatii generale, ar fi dificil de precizat mijloacele pe care Dumnezeu le va folosi pentru a ajunge la inima si la constiinta oamenilor atunci cand adevaratii crestini (care fac parte din Biserica) nu vor mai fi acolo pentru a predica Evanghelia. De alta parte, Evanghelia care este numita "eterna" in pasajul citat mai sus, nu este cea care este predicata in aceasta zi actuala a harului si mantuirii. Noi putem predica harul deoarece ceasul judecatii lui Dumnezeu nu a sosit inca (vezi 2 Petru 3:5-10). Dumnezeu este rabdator ; dar atunci cand se va sfarsi indelunga Sa asteptate, cei care vor auzi mesajul harului Sau, si care l-au dispretuit, nu vor mai avea ocazia sa-l mai auda. Vor avea parte de o lucrare de ratacire ca sa credea o minciuna (2 Tesaloniceni 2:7-12). De aici si responsabilitatea solemna care ne revine de a primi mesajul lui Dumnezeu atunci cand ne este prezentat.
"Taina faradelegii lucreaza deja, numai pana cand cel care o opreste acum va fi luat din cale; si atunci va fi descoperit cel faradelege - pe care Domnul Isus il va mistui cu suflarea gurii Sale si-l va desfiinta prin aratarea venirii Sale - a carui venire este potrivit lucrarii lui Satan, in orice putere si semne si minuni si in orice amagire a nedreptatii pentru cei care pier, pentru ca ei n-au primit dragostea adevarului, ca sa fie mantuiti. Si de aceea Dumnezeu le trimite o lucrare de ratacire, ca ei sa creda minciuna, ca sa fie judecati toti cei care nu au crezut adevarul, ci au gasit placere in nedreptate".
150 Iudeii care se vor intoarce in Palestina in mileniu vor crede ei toti in Domnul Isus ca Mantuitor, sau nu va exista decat un numar mic ? Vor exista razvratiti ?
Este necesar sa distingem ramasita credincioasa de masa natiunii iudaice necredincioase care il va primi pe Antihrist si va cadea sub judecatile divine. Printr-un efect al dreptatii lui Dumnezeu, orbirea nationala va ajunge la cei care L-au lepadat pe Mesia ; Domnul le-a spus : "Eu am venit in Numele Tatalui Meu si nu Ma primiti; daca va veni un altul, in numele lui insusi, pe acela il veti primi" (Ioan 5:43). Dar Dumnezeu va sti sa-Si pastreze, asa cum a facut in toate timpurile, din acest popor "o ramasita aleasa prin har", dupa cum este scris : "Chiar daca numarul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul marii, ramasita va fi mantuita. Caci El duce lucrul la bun sfarsit si il grabeste in dreptate, deoarece Domnul va implini in graba cuvantul pe pamant. Si, dupa cum a spus Isaia mai inainte:Daca nu ne-ar fi lasat Domnul ostirilor o samanta, am fi ajuns ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Gomora" (Romani 9:27-29 ; 11:5 ; Isaia 1:9 ; 10:22, 23).
Dupa intoarcerea Domnului, care il va nimici pe Antihrist "prin aratarea venirii Sale" (2 Tesaloniceni 2:8), Dumnezeu va lucra cu putere prin Duhul Sau printre cele zece semintii ale lui Israel acum pierdute printre natiuni ; israelitii vor fi adusi in tara lor, si Il vor cunoaste cu totii pe Domnul, de la cel mai mic dintre ei pana la cel mai mare. Duhul va fi turnat de sus peste ei (Isaia 32:15) ; Ieremia 31:33, 34 si 32:37-42). Multe pasaje vestesc aceasta zi de binecuvantare ; acesta este unul din marile subiecte ale profetiei, caci Domnul va implini in litera promisiunile pe care le-a facut neconditionat semintei lui Avraam dupa carne. Cu toti vor fi "invatati de Domnul" ; pacea lor va fi mare. Iuda si Israel vor alcatui o "singura natiune in tara, pe muntii lui Israel; si un singur imparat va fi imparat pentru ei toti; si nu vor mai fi doua natiuni, nici nu vor mai fi despartiti in doua imparatii" (Isaia 54:13 ; Ezechiel 37:22).
151 Din multimea de natiuni care vor trai in timpul domniei Domnului Isus, vor fi un numar mare care se vor converti si vor fi mantuite ?
In timpul domniei Domnului, Satan va fi legat, si el nu va mai exercita aceeasi amagire ca in prezent : raul va fi strunit prin interventia directa a lui Dumnezeu desi inima omului nu poate fi schimbata. Acest lucru este dovedit din plin de influenta pe care Satan o va exercita din nou asupra natiunilor atunci cand va fi dezlegat din inchisoarea lui pentru putin timp, "cand se vor implini cei o mie de ani" (Apocalipsa 20:7-10). Cu toate acestea, este scris ca "oricine va chema Numele Domnului va fi mantuit", si "in El vor spera natiunile", caci "pamantul va fi plin de cunostinta Domnului, asa cum apele acopera fundul marii" (Isaia 11:9, 10 ; Ioel 2:32 ; Fapte 15:17 ; Romani 15:8-12). Natiunile vor umbla in lumina cetatii ceresti, adica a Bisericii, a carei minunata descriere o gasim in capitolul 21 din Apocalipsa.
152 De care inviere vor apartine iudeii credinciosi din mileniu ? Sau ei nu vor muri ?
Dupa cum reiese din capitolul 20 din Apocalipsa, versetele 4-6, se pare ca "cea dintai inviere" va fi completa la inceputul domniei milenare a lui Hristos. Cei care vor invia atunci vor imparati cu Hristos ; ei sunt numiti fericiti. Dimpotriva, cei care vor scapa de ultimile persecutii de sub Antihrist si capetenia imperiului roman din acel timp, vor intra in bucuria deplina a binecuvantarilor pamantesti ; Domnul va imparati impreuna cu ei. Nicaieri nu gasim ca israelitii credinciosi vor muri in timpul mileniului. Cei care vor locui in dreptate, vor trai ; doar cel rau va fi indepartat (Psalmul 101:).
Starea eterna va veni la sfarsit cand "locuinta lui Dumnezeu va fi cu oamenii", toti vor imbraca atunci trupuri glorioase. Toate lucrurile vor fi supuse atunci Fiului lui Dumnezeu, si El va da Imparatia lui Dumnezeu Tatal, si Dumnezeu va fi totul in toti (1 Corinteni 15:24:-28 ; Apocalipsa 21:3). Aceasta stare de lucruri este prezentata in a doua epistola a lui Petru (cap. 3:13) : "ceruri noi si un pamant nou, in care locuieste dreptatea". Atunci se va implini cuvantul : "Iata, Eu fac toate noi". Dar inainte de aceasta, judecata "celor morti" va pune capat istoriei omului pus la proba in diferitele dispensatii ale lui Dumnezeu. Aceasta judecata solemna este descrisa in capitolul 20 din Apocalipsa, versetele 11 la 15. Toti cei care vor fi prezenti inaintea tronului mare si alb sunt numiti morti. Ei sunt judecati dupa faptele lor. Dovada sta in faptul ca numele lor nu sunt gasite in "cartea vietii" ; si oricine nu este gasit scris este aruncat in iazul de foc.
Dumnezeu ne-a dat mai dinainte cunostinta acestor lucruri, astfel incat sa intelegem solemnitatea pozitiei noastre fata de El, si masura responsabilitatii noastre.
Fie ca El sa ne dea urechi pentru a asculta si o inima pentru a beneficia !
..........................................................................................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu