temelia si adevarul

 

                                                 A privi la Domnul Isus

     Arend Remmers

     1     A privi țintă la Isus în ciuda potopului de imagini care inundă

     Recent, cineva mi-a pus următoarea întrebare : "Cum ar trebui, să privim, cu adevărat, la Domnu Isus ?" Această întrebare capătă o importanță deosebită în epoca "supraalimentației" vizuale de către mediile electronice. Solomon a scris deja : "Ochiul nu se satură văzând" (Ecl. 1:8). Aceste cuvinte nu au fost, fără îndoială, niciodată confirmate într-un mod atât de clar ca astăzi. Potopul de imagini care ne inundă în fiecare zi este aproape infinit. În ciuda acestuia, rămâne acest cuvânt : "Privind țintă la Isus..." (Ev. 12:2).

     2     Ce fel de vedere pentru a vedea pe Domnul ?

     Cu ochii trupului nostru pământesc noi nu-L putem vedea pe Domnul și Mântuitorul nostru, nici pe pământ nici în cer. Petru menționează clar în prima sa epistolă : "...pe care, fără să-L fi văzut, Îl iubiți; și, crezând în El, deși acum nu-L vedeți, vă bucurați mult, cu bucurie nespusă și glorioasă" (1 Petru 1:8). Deja la timpul respectiv, o mare parte dintre credincioși nu L-au văzut niciodată pe Domnul trăind pe pământ și, precum noi astăzi, ei nu au putut să-L vadă nici în glorie. Numai Ștefan, primul martir al adunării, și apostolul Pavel, au făcut excepție (Fapte 7:55, 56 ; 1 Corinteni 9:1). Cu toate acestea, nu știm exact ce fel de vedere a fost.

     Dar inima noastră are și ochi, după cum apostolul Pavel le-a scris efesenilor : "luminând ochii inimii voastre" (Efes. 1:18). Datorită lor, noi putem să-L contemplăm pe Domnul în Cuvântul lui Dumnezeu, atât în viața Lui pe pământ, cât și acum în cer. Nu este vorba de a face o reprezentare trupească a Lui, ci a ne preocupa de cuvintele Sale, faptele Sale și de Persoana Sa. Găsim toate acestea în Cuvântul Său, dacă îl citim prin cercetare și rugăciune. Atunci Îl vom vedea pe Isus, așa cum ni-L arată Evrei 2:9 :

     "Dar Îl vedem pe Isus, care a fost făcut cu puțin mai prejos decât îngerii datorită morții pe care a suferit-o, încununat cu glorie și onoare, astfel încât, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru fiecare (sau "pentru tot")".

     3     Hristos ca Mântuitor al nostru

     Repet, în afara Cuvântului lui Dumnezeu, Biblia, nu putem cunoaște nimic despre Domnul Isus și lucrarea Sa. Dar putem căuta în Sfânta Scriptură unde și cum Îl vedem pe Domnul nostru. Făcând aceasta, este important să nu ne preocupăm doar ca "învățătură sau cunoștință", ci cu mulțumire și dragoste. Atunci când apostolul Pavel amintea că Hristos este temelia îndreptățirii noastre, că noi suntem răstigniți împreună cu El și că trăim prin credința în El, se gândea la El ca "Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine" (Gal. 2:16, 19, 20). De fiecare dată când citim despre suferințele și moartea Sa, trebuie să fim profund mișcați de faptul că El a luat toate acestea asupra Sa din dragoste pentru noi. Preocupându-ne cu El și lucrarea Lui, am putea noi să uităm să-I mulțumim ? Am putea să-L privim și să-L contemplăm astfel fără să-L adorăm ? Să nu ne abținem de la aceasta niciodată!

     În plus, știm că suntem îndreptățiți, răscumpărați și spălați de păcatele noastre prin sângele Său vărsat la cruce (Rom. 5:9 ; Efes. 1:7 ; Apoc. 1:5). De asemenea, prin sângele Său avem libertatea de a intra locul prea sfânt, adică de intra în prezența lui Dumnezeu (Ev. 10:19, 20). El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn (adică pe cruce) și a fost făcut păcat pentru noi, pentru ca noi să devenim dovezi vii ale dreptății lui Dumnezeu (1 Pet. 2:24 ; 2 Cor. 5:21). Contemplând toate acestea cu mulțumire, ne face fericiți și bucuroși.

     4     Hristos la dreapta lui Dumnezeu

     Totuși, drumul Domnului nostru nu s-a oprit la cruce. El a fost înmormântat și, trei zile mai târziu, El a înviat prin gloria Tatălui. Patruzeci de zile mai târziu, a fost înălțat la cer. El S-a așezat la dreapta lui Dumnezeu ca om. Dacă Îl contemplăm acum pe Domnul nostru acolo sus, în locul de putere și de glorie supremă, atunci Îl vom vedea acolo ca viața noastră care este încă ascunsă acum împreună cu El în Dumnezeu. Acum, noi trebuie să căutăm "lucrurile de sus, unde Hristos este așezat la dreapta lui Dumnezeu: gândiți la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ" (Col. 3:1-3). Spre El, care este acum glorificat, ar trebui să privim, căci El nu doar că a început alergarea credinței pe pământ, dar a și încheiat-o. El nu S-a lăsat reținut de rușine pe drumul Său spre cruce și în final pe crucea însăși. Nu, datorită bucuriei care era înaintea Lui, a suferit crucea și S-a așezat la dreapta tronului lui Dumnezeu. Atunci când ne simțim slabi și obosiți, putem să-L contemplăm pe Cel care a suferit o atât de mare împotrivire din partea păcătoșilor (Ev. 12:1-3). În același timp, putem să-L vedem în locul de putere și de glorie supremă. Puterea Lui este, de asemenea, la dispoziția noastră dacă vom recurge la ea prin credință (Efes. 1:19 ; 3:16 ; 6:10). Cu toate acestea, ea nu servește pentru a ne înălța pe noi înșine, ci servește întotdeauna pentru gloria Sa.

     5     Hristos modelul nostru

     Dacă privim la dragostea pe care Domnul Isus a manifestat-o pentru noi la cruce, aceasta trebuie , de asemenea, să ne servească de model. Și noi, trebuie să umblăm în dragoste unii față de alții, deoarece "Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru noi, ca dar și jertfă lui Dumnezeu, ca parfum de bună mireasmă" (Efes. 5:2). Ca soți, suntem îndemnați să ne iubim "soțiile, după cum și Hristos a iubit Adunarea și S-a dat pe Sine Însuși pentru ea..." (Efes. 5:25). Nu este acesta rezultatul de a "privi la Isus"?

     Dacă Îl avem astfel înaintea inimilor noastre, ne va fi, de asemenea, mai ușor, meditând la glorioasa Lui Persoană, să învățăm de la El care a zis : "Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre" (Matei 11:29).

     În Filipeni 2:5,  suntem îndemnați să manifestăm același gând ca al Domnului nostru, care nu S-a înălțat (ceea ce nici nu putea face, căci El era deja la cel mai înalt nivel), dar care S-a smerit și S-a golit, apoi a devenit ascultător până la moartea pe cruce (Filip. 2:5-8).

     În 1 Petru 2: 21-23, unde vedem smerenia și blândețea Lui față de cei care L-au batjocorit, Domnul Isus ne este prezentat ca un exemplu de imitat, pentru ca noi să călcăm pe urmele Sale.

     Aceste câteva exemple care ne arată ceea ce înseamnă pentru noi să privim la Domnul Isus, sau spre El, sau să privim țintă la El. S-o facem tot mai mult !

     6     A-L vedea pe Hristos așa cum este

     Atunci când Domnul va veni pentru a-i căuta pe ai Săi și a-i duce în casa Tatălui - ceea ce se poate întâmpla în orice moment - noi vom avea trupuri glorificate cu care Îl vom contempla în gloria Sa : "Știm că, dacă Se va arăta El, vom fi asemenea Lui, pentru că-L vom vedea așa cum este" (1 Ioan 3:2 ; Ioan 17:24).

     A-L contempla pe Dumnezeu - este ceea ce Iov aștepta deja prin credință, după cum ne arată cuvintele sale : "Și după ce această piele a mea va fi nimicită, totuși fiind în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu" (Iov 19:26). La fel va fi pentru David : "Eu voi vedea fața Ta în dreptate; când mă voi trezi, mă voi sătura de chipul Tău" (Ps. 17:15). Chiar dacă acești credincioși ai Vechiului Testament nu au putut încă să-L cunoască personal pe Domnul Isus, ei au crezut pe bună dreptate că într-o zi Îl vor vedea pe Dumnezeu. Ori, Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, este "chipul Dumnezeului cel nevăzut" (Col. 1:15). La fel va fi pentru toți credincioșii adormiți în momentul răpirii : Ei Îl vor contempla pe Dumnezeu în Fiul Său întrupat ! Ce moment, atunci când vom trece în sfârșit de la credință la vederea reală !

     "Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu și ce vom fi nu s-a arătat încă; știm că, dacă Se va arăta El, vom fi asemenea Lui, pentru că-L vom vedea așa cum este" (1 Ioan 3:2).