O schita explicativa a Apocalipsei - Cap. 4 si 5
- I -
Hamilton Smith
1 Tronul - Apocalipsa 4
In mijlocul ruinei Bisericii vazuta in responsabilitatea ei si esecurile celor care au cautat sa raspunda la gandul Domnului intr-o zi de ruina, este o mangaiere imensa sa putem prin credinta sa ne indreptam spre o scena unde afectiunile noastre pot sa curga liber si unde toate asocierile noastre sunt pure si fericite. O astfel de scena se deruleaza inaintea noastra in cap. 4 si 5 din Apocalipsa.
Nimic nu este mai sumbru si mai trist ca ultima faza a bisericii marturisitoare, asa cum este descrisa la sfarsitul cap. 3. Cea care marturiseste Numele lui Hristos pe pamant se lauda cu bogatiile ei, satisfacuta de starea ei ; si chiar mai rau, nu numai ca este indiferenta fata de Hristos, dar efectiv Il respinge, astfel ca Hristos Se afla in afara usii. Altadata natiunea lui Israel si-a pecetluit condamnarea respingandu-L pe Mesia al lor, si casa i-a fost lasata pustie ; astazi, crestinatatea face la fel, si isi pecetluieste condamnarea respingandu-L pe Hristos ; ea va fi foarte curand varsata din gura Lui. Acesta este tabloul solemn din Apocalipsa 3 a carui implinire o vedem in jurul nostru astazi.
Intr-o astfel de stare de lucruri, ce usurare pentru inima, sa treaca in duh la scenele descrise in cap. 4 si 5. La inceputul acestor capitole am parasit pamantul care a inchis usa lui Hristos, pentru a gasi in cer o usa deschisa pentru cei care apartin lui Hristos. Nu este o mare pierdere sa avem usi inchise in fata noastra pe pamant daca exista o usa deschisa pentru noi in cer si o invitatie de a intra prin ea. Lasam in spate o scena unde oamenii nu au nicio apreciere pentru Hristos si trecem la o scena unde Hristos este totul in toti (Col. 3:11).
Pentru a intelege cartea Apocalipsa trebuie sa ne amintim de cele trei diviziuni date de Domnul lui Ioan in Apoc. 1:19 . "Scrie deci ce ai vazut si cele ce sunt si ceea ce va fi dupa aceea". Prima diviziune se refera la viziunea lui Hristos ; este vorba despre lucrurile pe care le-a vazut Ioan (cap. 1). A doua diviziune prezinta cele sapte biserici, adica intreaga perioada a Bisericii : "cele ce sunt" (cap. 2 si 3). De la cap. 4 avem a treia diviziune : "ceea ce va fi dupa aceea", atunci cand istoria Bisericii pe pamant este incheiata.
1.1 Apoc. 4:1 - Dupa aceea
Primul verset din aceasta noua sectiune incepe cu expresia "dupa aceea", si la sfarsitul versetului citim din nou "cele ce trebuie sa aiba loc dupa acestea". Aceste cuvinte fac in mod clar referire la a treia diviziune din cap. 1:19, si ne duce la partea strict profetica (viitoare) a cartii.
Vom fi ajutati in intelegerea acestor profetii daca pastram inaintea noastra urmatoarele subdiviziuni principale ale acestei a treia parti din Apocalipsa :
- In primul rand, cap. 4 si 5, care au valoare de introducere, ne dau o viziune a lucrurilor care sunt in cer pentru ca sa intelegem gandul lui Dumnezeu cu privire la evenimentele care trebuie sa se intample pe pamant. Aici se afla si locul unde stau in timpul acestor evenimente sfintii din aceasta perioada si sfintii din perioadele precedente.
- In al doilea rand, de la cap. 6 la cap. 8 avem o serie de evenimente succesive in timpul de la rapirea Bisericii pana la aparitia lui Hristos pentru a stabili Imparatia Sa.
- In al treilea, de la cap. 11:19 la 19:10, suntem instruiti asupra aspectelor importante referitoare la cei care vor fi atunci in frunte, cu evenimentele caracteristice acestei perioade.
- In al patrulea, de la cap. 19:11 la 21:8, este reluata ordinea evenimentelor de la cap. 11:18 - Aici ne este revelat viitorul de la aparitia lui Hristos pana la starea eterna trecand prin timpul mileniului.
- In al cincile rand, de la cap. 21:9 la 22:5, suntem adusi din nou inapoi pentru a invata alte detalii cu privire la sfintii ceresti in legatura cu pamantul in timpul erei milenare.
Daca vom privi din nou prima subdiviziune, vom observa ca marele subiect al cap. 4 este Tronul lui Dumnezeu, in timp ce cap. 5 se ocupa de Carte care contine un fel de cronica a venimentelor viitoare. Invatam astfel ca, in spatele a tot ceea ce se intampla pe pamant, exista tronul lui Dumnezeu care guverneaza totul, si ca toate evenimentele sunt potrivit sfatului hotarat al lui Dumnezeu.
Cand Biserica marturisitoare corupta va inchide usa lui Hristos pe pamant, va exista o usa deschisa in cer prin care, precum Ioan, adevarata Biserica va putea intra pentru a fi impreuna cu Hristos in cer. Cel care l-a chemat pe Ioan sa se suie de pe pamant la cer este identificat cu Cel care, la inceput, i-a vorbit despre cele sapte biserici. Noi stim ca Acesta este Domnul Insusi. Asa va fi cand glasul Domnului ne va chema sa-L intalnim in vazduh.
Locul de unde se vad lucrurile face o mare diferenta in ce priveste modul de a le aprecia. In acelasi fel ca si Ioan, suntem invitati sa intram in duh in scenele ceresti, si sa apreciem, din punct de vedere ceresc, tot ceea ce trebuie sa se intample inca pe pamant. Noi suntem partasi chemarii ceresti, si ca oameni ceresti trebuie sa cunoastem aceste evenimente viitoare. Daca chemarea cereasca a Bisericii nu este cunoascuta, si daca pozitia cereasca nu este acceptata, nu se poate avea o interpretare corecta a acestor evenimente viitoare, pentru ca suntem ocupati si distrasi de evenimentele actuale din lumea din jurul nostru.
1.2 Apoc. 4:2, 3
1.2.1 Am fost in duh
Rezultatul imediat al chemarii a fost ca Ioan "a fost in duh". Ca si Pavel atunci cand a fost rapit pana in al treilea cer, el nu mai era constient de trupul sau. El era absorbit in intregime de marile viziuni si de subiectele cerului. El era acolo ca martor pentru a da marturie despre Biserica si despre tot ceea ce i-a fost revelat. Cand Pavel a fost rapit in paradis, a auzit : "cuvinte de nespus (sau : de nerostit, n.t.) care nu-i este permis omului sa le rosteasca". La Ioan, dimpotriva, ii este spus : "Scrie deci lucrurile pe care le-ai vazut" si "Nu pecetlui cuvintele profetiei" (1:19 ; 22:10). Diferenta pare sa fie ca Pavel a vazut lucruri care apartin de cercul interior al casei Tatalui, in timp ce Ioan, desi de fapt ne conduce in scenele ceresti si ne vorbeste despre lucruri ceresti, totusi, ne prezinta evenimente legate de pamant. Este privilegiu nostru fericit de a beneficia, datorita a ceea ce a scris Ioan, de lucrurile pe care le-a vazut si auzit. Astfel, in duh, putem intra in aceasta scena cereasca, sa respiram atmosfera ei curata si sa ne bucuram sufletele de lucrurile care vorbesc despre Hristos. In toata aceasta scena mare, nu este nimic care sa alimenteze carnea sau care sa abata de la Hristos.
1.2.2 Iata un tron
Primul lucru pe care il vedem este un tron ; in plus, tronul este "asezat in cer". Tronul este emblema guvernarii si autoritatii, si garantia ca ordinea, binecuvantarea si securitatea vor fi asigurate in tot universul. Caderea (omului incepand cu Adam) a fost in realitate o sfidare pentru tron ; pacatul este o razvratire impotriva tronului ; necredinta este negarea existentei tronului ; mandria aspira la tron iar diavolul sfideaza tronul. Dupa sase mii de ani de razvratire impotriva tronului, ce binecuvantare sa intram in cer si sa gasim tronul "asezat in cer", neclintit, neinlocuit si statornic, astfel incat sa putem spune cu adevarat ca marele subiect al acestui pasaj este gloria tronului lui Dumnezeu.
Deja de acum cerurile stapanesc in realitate, desi intr-un mod ascuns. Marele nostru Preot "S-a asezat la dreapta tronului Maretiei in ceruri", si pe acest tron El traieste pururea ca sa mijloceasca pentru sfintii care trec prin aceasta lume (Ev. 8:1 ; 7:25). Pentru cel credincios, tronul este un tron al harului. Dar tronul pe care l-a vazut Ioan, judecata este cea care iese din el. Astazi raul abunda, nelegiuirea predomina si lumea este tot mai marcata de violenta si coruptie ; ori, Dumnezeu a suportat raul, ca sa faca cunoscut harul Sau si sa dea timp oamenilor sa se pocaiasca. Cu toate acestea, credinta stie ca, in spate la toate, tronul lui Dumnezeu ramane statornic in cer. Credinciosul poate fi constient ca Dumnezeu este in spate la toate, ca tronul Sau ramane cu tot harul Sau disponibil pentru sfinti, cu toata marea Lui putere intacta in ciuda rautatii oamenilor ; aceasta constienta pastreaza sufletul in linistea cerului in timp ce merge in mijlocul agitatiei de pe pamant.
1.2.3 Asezat pe tron
In plus, "pe tron sedea Cineva". Aceasta Persoana glorioasa nu este descrisa, dar sunt folosite simbolic pietre pretioase ca sa arate gloria Sa. Trebuie sa ne amintim ca Dumnezeu este vazut in legatura cu tronul. Aici nu este inima Tatalui revelata prin Fiul care este in sanul Tatalui, ci gloria lui Dumnezeu aratata in Hristos pe un tron in legatura cu guvernarea universului. Pietrele pretioase sunt simboluri care scot in evidenta stralucirea gloriei divine in guvernare. Ea este vazuta in cer, desi nu s-a manifestat inca pe pamant. Pe pamant, vedem guvernarea rea a omului si indelunga rabdare a lui Dumnezeu. Daca stralucirea tronului s-ar fi manifestat peste o lume pacatoasa, lucrul acesta ar fi adus judecata asupra tuturor. Viziunea ne duce dincolo de ziua harului spre un timp in care Biserica va fi rapita la cer, eveniment care va fi urmat de stralucirea tronului in judecata pe pamant.
1.2.4 Un curcubeu
Apoi, Ioan vede "un curcubeu, asemenea smaraldului la vedere". Capitolul 9 din Geneza ne spune ca curcubeul vorbeste despre legamantul pentru totdeauna dintre Dumnezeu si orice creatura care traieste pe pamant. El vorbeste despre binecuvantarea pentru pamant asigurata de promisiunea divina, dar despre binecuvantarea dupa judecata. Curcubeul a venit dupa furtuna, asa cum promisiunea lui Dumnezeu cu privire la binecuvantare a venit atunci cand judecata potopului a trecut. Curcubeul care inconjoara tronul este semnul sigur ca dupa judecata natiunilor va veni pentru pamant binecuvantarea.
1.3 Apocalipsa 4:4 - 24 de batrani
In jurul tronului Ioan vede 24 de tronuri si pe tronuri "douazeci si patru de batrani". Versetul 11 din cap. 5 arata clar ca batranii nu reprezinta creaturi angelice, caci vom gasi acolo ingeri descrisi ca un grup distinct stand in jurul batranilor. Numarul 24 pare a fi o aluzie la cele 24 de cete ale preotilor randuite de David ca "mai-marii locasului sfant" (1 Cr. 24:5). Pe vremea lui David ei erau investiti cu un caracter imparatesc si preotesc si reprezentau intreaga preotie. Sfintii din timpul nostru au caracterul unei "preotii imparatesti" pentru a vesti virtutile lui Dumnezeu (1 Petru 2:9). Astfel, batranii ar parea ca simbolizand sfintii Vechiului Testament, precum si pe cei ai Adunarii, completa si asociata impreuna cu Hristos in glorie. Hristos este vazut pe tronul Sau, pe punctul de a imparati, iar sfintii sunt vazuti impreuna cu El in Imparatia Lui, caci dupa cum El sta pe tron si ei, de asemenea, stau pe tronuri. Ei sunt numiti "batrani", ca semn de maturitate spirituala. Ei nu mai cunosc "in parte" (1 Cor. 13), ci sunt inteligenti in gandurile cerului. Nu mai sunt vazuti ca duhuri separate de trup, ci cu trupuri glorioase imbracati in haine albe care vorbesc de caracterul lor preotesc (Ex. 28:39-43). Pe capetele lor sunt "cununi de aur" care vorbesc despre caracterul lor imparatesc. Ei si-au incheiat pelerianajul lor pamantesc pe parcursul caruia au suferit pentru Hristos ; acum ei sunt incununati pentru a imparati impreuna cu Hristos.
Este suficient sa privim referirile la acesti batrani de-a lungul cartii Apocalipsa pentru a vedea ca ei reprezinta cu adevarat pe sfintii din glorie :
- In primul rand, batranii sunt vazuti in cer asociati cu tronul inainte ca sa inceapa judecatile. Ei nu sunt pe pamant ; nu trec prin judecati, nu provin din necazul cel mare precum multimea sfintilor imbracati in haine albe descrisa la cap. 7, ci ei sunt vazuti in cer inainte ca sa inceapa judecatile.
- In al doilea rand, ei fac parte dintr-un grup rascumparat dupa cum vedem in cap. 5:8-10.
- In al treilea, ei sunt un grup de adoratori dupa cum vedem in pasajele urmatoare : 4:10 ; 5:14 ; 11:16 si 19:4.
- in al patrulea, ei sunt un grup de sfinti inteligenti, cunoscand gandurile cerului (5:5 si 7:13-17).
1.4 Apocalipsa 4:5
1.4.1 Fulgere, glasuri si tunete
Caracterul tronului este aratat clar prin afirmatia solemna ca "din tron ieseau fulgere si glasuri si tunete". Fulgerele si tunetele sunt insotitorii judecatii, si nu simboluri ale indurarii si ale harului. Astazi, indurarea decurge dintr-un tron al harului (Ev. 4:16) ; in timpul mileniului, un rau de apa vie, aducand binecuvantarea pe pamant, va curge din tronul lui Dumnezeu si al Mielului (22:1). In intervalul solemn care se situeaza intre sfarsitul zilei harului si inceputul gloriei Imparatiei, judecata asupra natiunilor va veni de la tron, ceea ce este pe drept reprezentat prin fulgere si tunete.
1.4.2 Sapte lampi de foc
Apoi, apostolul vede "sapte lampi de foc, arzand inaintea tronului, care sunt cele sapte Duhuri ale lui Dumnezeu". Este cu siguranta o prezentare simbolica a Duhului lui Dumnezeu in plinatatea Sa, dar prezentata in legatura cu focul judecatii ; lucrul acesta ne aminteste ca, pentru lume ca si pentru Israel, Dumnezeu va spala toata murdaria "prin duhul de judecata si prin duhul de ardere" (Isaia 4:4). Cei care astazi Il resping pe Cel care vorbeste in har din cer, vor vedea, intr-o zi viitoare, ca "Dumnezeul nostru este un foc mistuitor" (Ev. 12:29).
1.5 Apocalipsa 4:6 - marea de sticla
Inaintea tronului este "o mare de sticla, asemenea cristalului". Inaintea templului, in timpul lui Solomon, era o mare din arama umpluta cu apa pentru curatirea preotilor (1 Imp. 7:23-26). Aici, marea a devenit ca de sticla, asemenea cristalului, simbol al curatiei statornice si absolute a tronului. In cer nu poate intra nimic din ceea ce este intinat.
1.6 Apocalipsa 4:6-8 - Cele patru fapturi vii
In ultimul rand, apostolul vede in mijlocul tronului si in jurul tronului "patru fapturi vii (sau "animale")". Se pare ca ele reprezinta in mod simbolic agentii executori ai guvernarii lui Dumnezeu. Numarul patru indica probabil caracterul complet al guvernarii lui Dumnezeu exercitate peste toate partile globului. Expresia "pline de ochi" simbolizeaza o plinatate de discernamant in guvernarea lui Dumnezeu careia nimic nu-i este ascuns. Leul, vitelul, fata ca de om si vulturul zburand inseamna ca guvernarea lui Dumnezeu va fi caracterizata prin puterea, taria, inteligenta si rapiditatea administrarii. Ele zic fara incetare : "Sfant, Sfant, Sfant este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era si care este si care vine". Ele atesta ca guvernarea lui Dumnezeu este sfanta, irezistibila in putere ei, si statornica in caracterul ei. Agentii executori ai guvernarii lui Dumnezeu devin o ocazie de a aduce glorie si multumire Celui care sta pe tron in vecii vecilor.
1.7 Apocalipsa 4:9, 10
1.7.1 Isi aruncau cununile lor
In plus, guvernarea lui Dumnezeu va face sa se nasca adorare in sfinti ; acestia folosesc cununile pe care le-a dat Hristos, pentru a recunoaste supunerea perfecta pe care I-o datoreaza. Ei isi arunca cununile inaintea tronului si recunoscand ca Domnul este vrednic sa primeasca gloria, onoarea si puterea, caci El este Creatorul tuturor lucrurilor, si datorita voii Sale ele sunt si au fost create. Pacatul a stricat aceasta creatie frumoasa, astfel incat acum intreaga creatie suspina impreuna (geme) si este in durerile nasterii ; dar sfintii care sunt in cer, avand gandul Domnului, pot sa discearna ca tot raul va fi tratat prin judecata, pentru ca din nou Dumnezeu sa-Si poata gasi placerea in creatia Sa, ca in trecut, la sfarsitul lucrarii de creatie : "Si Dumnezeu a vazut tot ce facuse; si, iata, era foarte bine" (Geneza 1:31).
1.7.2 Lectii din cap. 4
Astfel, in perspectiva judecatilor viitoare, suntem transportati in cer :
- pentru a vedea tronul judecatii, neclintit in ciuda rautatii omului ;
- pentru a vedea gloria Celui care este asezat pe tron ;
- pentru a intelege prin curcubeu ca toate promisiunile lui Dumnezeu de a binecuvanta pamantul se vor implini dupa judecatile tronului ;
- pentru a intelege ca sfintii din timpurile trecute si din perioada actuala vor fi la adapost in cer inainte ca judecatile sa cada ;
- pentru a intelege ca judecatile tronului vor fi exercitate in plinatatea Duhului, potrivit perfectiunii guvernarii lui Dumnezeu,
- pentru a intelege ca rezultatul va fi ca Domnul va fi adorat si laudat ca Creator
- si ca intreaga creatie, curatita de orice rau, va fi din nou potrivit cu voia Sa, pentru placerea Sa.
Sa ne amintim ca aceste lucruri sunt scrise pentru ca inca de acum sa putem intra in cer prin credinta, si astfel sa fim pastrati intr-o liniste perfecta in timp ce lumea este intr-o dezordine totala.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu