Profetia in Biblie
(scopul ei)
Arend Remmers
1 Importanta scrierilor profetice in Sfanta Scriptura
Profetia sau profetismul ocupa un loc mare in Sfanta Scriptura. Cartile profetice ale Vechiului Testament (de la Isaia la Maleahi) si din Noul Testament (Apocalipsa) reprezinta doar ele aproape un sfert din ansamblul textelor biblice. Daca adaugam Psalmii si pasajele profetice din alte carti, ajungem aproape la o treime din Cuvantul lui Dumnezeu. Aceasta inseamna o mare parte, mai mare decat tot Noul Testament.
Acest fapt indica deja in exterior importanta profetiei in Cuvantul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, multi crestini nu cunosc "cuvantul profetic", sau doar in parte.
Vechiul Testament contine 16 carti profetice : Isaia, Ieremia, Ezechiel, Daniel, Oseea, Ioel, Amos, Abadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, Tefania, Hagai si Maleahi. In Noul Testament exista doar o singura carte profetica, Apocalipsa.
Dar toate acestea sunt departe de a epuiza locurile profetice din Biblie. Iata cateva sectiuni esentiale din alte carti ale Cuvantului lui Dumnezeu care au un caracter profetic:
1.1 Psalmii
Cartea Psalmilor este de fapt o vestire profetica a evolutiei poporului iudeu pana la completa sa restaurare spirituala in Imparatia milenara.
In cele 5 carti ale Psalmilor gasim :
- principiul de separare intre cei drepti si cei nedrepti (Cartea I - Ps. 1-41);
- suferintele celor drepti in timpul necazului (Cartea II - Ps. 42-72);
- intoarcerea iudeilor la Dumnezeu si bunatatea Lui fata de ei (Cartea III - Ps. 73-89);
- introducerea Celui dintai-nascut in lume si stapanirea Domnului (Cartea IV - Ps. 90-106);
- rezumatul cailor lui Dumnezeu fata de poporul Sau Israel si lauda pentru bunatatile Sale (Cartea V - Ps. 107-150).
1.2 Pasajele profetice din Vechiul Testament
In Vechiul Testament, diferite sectiuni au un continut profetic : de exemplu binecuvantarea lui Iacov din Geneza 49 si profetia lui Balaam din Numeri 23 si 24.
In Noul Testament, Evangheliile si Epistolele contin numeroase pasaje profetice, mai scurte sau mai lungi, de exemplu "discursul de pe muntele Maslinilor" al Domnului Isus din Matei 24-25 (si pasajele paralele din Marcu si Luca), pasajul profetic despre Israel din Romani 9-11, descrierea timpului lui Anticrist din 2 Tesaloniceni 2, etc.
1.3 Personaje din Vechiul Testament si evenimente care reprezinta tipuri
Vechiul Testament contine diferite pasaje care reprezinta tipuri care au un caracter mai mult sau mai putin profetic, de exemplu intalnirea dintre Melhisedec si Avraam din Geneza 14, istoria lui Iosif din Geneza 37-47 ca o imagine a lepadarii si a glorificarii lui Hristos, si relatarile din vietile lui David si Solomon in acelasi scop.
1.4 Importanta si subiectul principal al acestor profetii
Aceste exemple arata importanta profetiilor din Biblie. A le neglija, inseamna a lasa deoparte o mare parte din Cuvantul lui Dumnezeu. Este adevarat ca sectiunile profetice din Biblie contin, de asemenea, numeroase invataturi practice pentru viata crestinului. Dar mesajul lor nu se limiteaza la aceasta. Subiectul principal al profetiei este Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, in legatura cu poporul Sau Israel. El este Domnul si Mantuitorul nostru - dar in profetii El este prezentat dintr-un unghi diferit.
2 Ce este profetia ?
2.1 Profetia
Un profet este cineva care, precum Ilie, sta inaintea lui Dumnezeu si rosteste oracolele (cuvintele, n.t.) lui Dumnezeu ca purtator de cuvant al lui Dumnezeu (1 Imp. 17:1 ; 1 Pet. 4:11). Profetii din Biblie aveau deci un punct de vedere foarte inalt. Astazi nu mai exista functia de profet (ca in Vechiul Testament si la inceputul erei crestine), dar exista slujba profetica. In 1 Cor. 14, ea este numita slujba cea mai mare pentru timpul actual (14:1-5). Rezultatul profetiei este "zidirea, incurajarea si mangaierea" (14:3), si chiar " tainele inimii sunt aratate" (14:25).
Aceasta inseamna ca in sine profetia nu implica neaparat vestirea evenimentelor viitoare. Scopul principal al profetiei era si este iluminarea inimii si a constiintei prin Cuvantul venit de la Dumnezeu. Pentru aceasta, profetul trebuia sa stea intr-o adevarata dependenta de Dumnezeu sub calauzirea Duhului Sfant. Cand Dumnezeu vrea, profetia poate include si vestirea evenimentelor viitoare.
In Biblie au existat mult mai multi profeti decat se crede in general. Nu au lasat toti, de departe, marturii scrise. De exemplu, au existat urmatorii profeti :
- Avraam (Gen. 20:7);
- Maria sau Miriam (Ex. 15:20);
- Moise (Deut. 18:15, 18);
- Samuel (1 Sam. 3:20);
- David (Fapte 2:30);
- Ioan Botezatorul (Luca 7:28).
Importanta slujbei profetice reiese in special din versetul urmator : "Dar Domnul Dumnezeu nu va face nimic fara sa descopere taina Sa slujitorilor Sai, profetii" (Amos 3:7).
2.2 Mesajul profetic
Subiectul central al profetiei este Persoana lui Isus Hristos in relatie cu Israel, poporul pamantesc al lui Dumnezeu, si cu lumea, in masura in care aceasta este in legatura cu El si cu poporul Sau.
Adunarea ca trup ceresc nu este subiectul propriu-zis al profetiei in relatie cu pamantul, in afara de pozitia sa de marturie pe pamant (Apoc. 2 si 3 etc.).
Profetia are de-a face deci cu pamantul, in special cu lumea si cu guvernarea lui Dumnezeu pe pamant prin Fiul Sau, ca Om glorificat. Un verset esential de retinut pentru intelegerea profetiei biblice este cel din Apocalipsa 19:10 : "Caci marturia lui Isus este duhul profetiei". Aceasta inseamna ca esenta si caracteristica profetiei, sub influenta Duhului Sfant, este marturia publica despre gloria lui Isus Hristos, Omul glorificat care va domni intr-o zi peste toata creatia.
Profetia este deci "istoria scrisa dinainte". Sute de profetii despre Domnul Isus s-au implinit deja.
Numeroase si deseori lungi sectiuni despre evenimentele viitoare, se reduc practic la urmatoarele subiecte specifice :
- istoria si viitorul natiunilor care s-au impotrivit sau se vor impotrivi Domnului si poporului Sau pamantesc Israel (Asiria, Babilon, Roma si natiunile invecinate),
- istoria si dezvoltarea spirituala interioara a poporului Israel, din care va fi mantuita o ramasita,
- suferintele si gloriile care privesc pe Domnul nostru, care este centrul tuturor planurilor lui Dumnezeu.
3 De ce profetia ?
3.1 O lampa care lumineaza gloria viitoare a lui Hristos, si care lucreaza in vietile si inimile noastre
Scopul sau motivul pentru credinciosi a profetiei din Sfanta Scriptura este dat in 2 Petru 1:16-21. Acest pasaj este o interpretare a glorificarii Domnului de pe "muntele transfigurarii", din Matei 16:28 la 17:8 ; Marcu 9:1-8 si Luca 9:28-36.
"Caci v-am facut cunoscut puterea si venirea Domnului nostru Isus Hristos nu urmand basme iscusit alcatuite, ci fiind martori oculari ai maretiei Sale. Caci El a primit de la Dumnezeu Tatal onoare si glorie, cand un astfel de glas I-a fost adresat prin gloria minunata: Acesta este Fiul Meu Preaiubit, in care Eu Imi gasesc placerea; si noi am auzit acest glas rostit din cer, fiind impreuna cu El pe muntele cel sfant. Si noi avem mai tare cuvantul profetic, la care bine faceti ca luati aminte (ca la o lampa stralucind intr-un loc intunecos), pana se va ivi ziua si va rasari steaua (Luceafarul) de dimineata in inimile voastre, stiind intai aceasta, ca nicio profetie a Scripturii nu se interpreteaza singura, pentru ca profetia n-a fost adusa niciodata prin vointa omului; ci oameni sfinti ai lui Dumnezeu au vorbit sub puterea (impinsi, manati, n.t.) Duhului Sfant" (2 Pet. 1:16-21).
Versetele 16-18 ne dau mai intai subiectul profetiei : gloria Domnului Isus la venirea Sa si in Imparatia Sa : El va fi insotit atunci de sfintii ceresti si adimirat de catre sfintii pamantesti (2 Tes. 1:10).
Apoi, la versetul 19, ne este dat obiectul profetiei. Acest Cuvant este o lampa care straluceste intr-un loc intunecos si care vrea sa ne conduca pana ce va incepe sa lumineze in vietile noastre ziua cunostintei perfecte a gandurilor lui Dumnezeu cu privire la Fiul Sau Preaiubit, dar si pana cand El va fi inaltat in inimile noastre, El adevarata stea de dimineata, care vine curand pentru a ne duce in casa Tatalui, adica pana cand iminenta Sa venire va ocupa un loc tare in inimile noastre (Apoc. 22:16-20).
3.2 Conditia pentru a intelege profetia
In final, versetele 20 si 21 contin conditia prealabila pentru o intelegere corecta a profetiei. Nicio profetie nu poate fi corect inteleasa si interpretata pe baza unui singur pasaj, ci doar in cadrul profetiei luata in ansamblul ei; iata ceea ce ne da "un model de cuvinte sanatoase" (2 Tim. 1:13).
Pe de alta parte, profetia nu este o emanatie a oamenilor, nici a vointei omenesti, ci ea a fost transmisa de Dumnezeu prin Duhul Sfant persoanelor care, ca credinciosi, au dus o viata sfanta spre onoarea lui Dumnezeu.
3.3 Planul lui Dumnezeu cu privire la gloria si stapanirea viitoare a lui Hristos - Administrarea plinatatii timpurilor
De asemenea, Cuvantul lui Dumnezeu ne spune de ce ne-a fost data profetia. In Efeseni 1:9-11, ochii nostri sunt indreptati spre planul lui Dumnezeu pentru pamant, avandu-L in centru pe Domnul Isus : "...facandu-ne cunoscut taina voii Sale, dupa buna Sa placere pe care Si-a propus-o in Sine Insusi, pentru administrarea implinirii timpurilor, ca sa adune din nou, impreuna, toate in Hristos, cele din ceruri si cele de pe pamant; in El, in care am si primit o mostenire, fiind randuiti dinainte (sau "fiind predestinati), dupa planul Celui care lucreaza toate dupa sfatul voii Sale".
Hristos va reuni cerul si pamantul in Imparatia milenara printr-o stapanire peste toate lucrarile mainilor Sale. El va fi atunci Cap peste toate. Acest fapt a fost deja aratat profetic in Vechiul Testament. In Psalmul 2, este spus la v. 7 : "Voi vesti hotararea: Domnul Mi-a zis: Tu esti Fiul Meu; Eu astazi Te-am nascut" - este vorba despre Domnul Isus ca Om pe pamant. Apoi, Lui Ii sunt adresate cuvintele lui Dumnezeu : "Cere-Mi si-Ti voi da natiunile de mostenire si marginile pamantului in stapanire: Tu le vei zdrobi (Septuaginta "le vei conduce") cu un toiag de fier...". Aceasta Il priveste pe Domnul Isus glorificat in viitor.
Aici este vorba despre "administrarea implinirii (sau "plinatatii", n.t.) timpurilor (Efes. 1:10). Aceasta este Imparatia milenara, ultima perioada de timp, care rezuma si incheie toate celelalte perioade de timp. Imparatia lui Hristos este "administrarea plinatatii timpurilor". Atunci totul se va reuni sub un singur Cap, sau va fi adus la capat printr-un singur Cap - Hristos Capul. El va fi in cea mai inalta pozitie si va fi Cap sau Conducator peste tot ceea ce este in ceruri si pe pamant. Eternitatea nu este niciodata numita "plinatatea timpurilor".
3.4 Adunarea va avea parte de aceasta glorie viitoare
Adunarea lui Dumnezeu, care este alcatuita din toti credinciosii adevarati si care este Trupul lui Hristos, plinatatea Celui care umple totul in toti (Efes. 1:23), va fi atunci alaturi de Cap (sau: Conducator) peste toate lucrurile. Lucrul acesta nu a fost revelat in Vechiul Testament, ci doar in Noul. Domnul Isus nu va imparati singur, ci impreuna cu sfintii Sai. Aceasta face parte din taina care era inca ascunsa in Vechiul Testament, dar care este revelata acum.
In Hristos glorificat, "mostenim" (sau : obtinem o parte din mostenire, sau : suntem facuti mostenitori ; Efes. 1:11, 18). Aceasta mostenire este legata de Imparatia milenara. Domnul Isus este Mostenitorul tuturor lucrurilor, pe care le are atat ca Fiul etern si Creator, dar El a dobandit drepturi asupra lor ca Om, prin moartea si invierea Sa (conf. Ev. 1:2). Dumnezeu I le-a dat, Lui ca Om, atunci cand S-a dezbracat de gloria Lui vizibila in timpul intruparii Sale, si S-a golit pe Sine (conf. Filip 2:6-11). Hristos va exercita acest drept in timpul Imparatiei milenare. Noi vom avea parte cu El nu doar in pozitia Sa cereasca, dar si in pozitia Sa pe care o va avea in legatura cu pamantul. De aceea, aici nu este vorba doar de mostenirea Domnului Isus, dar si de faptul ca noi am primit o mostenite in El (conf. de ex. Rom. 8:17). De aceea, noi suntem "randuiti dinainte (predestinati), dupa planul Celui care lucreaza toate dupa sfatul voii Sale" (Efes. 1:11).
Dumnezeu, Tatal nostru, vrea sa ne dea o parte comuna cu Fiul Sau Preiubit, nu doar pentru eternitate in gloria cereasca, dar si in timpul Imparatiei milenare, in aceasta lume. Subiectele profetiei biblice sunt deci de o importanta deosebita si pentru cei care apartin Adunarii, Trupului lui Hristos, pentru ca ei vor participa direct la implinirea lor (subiectele profetiei, n.t.).
3.5 Perfectiunea finalizarii planurilor lui Dumnezeu
De asemenea, Dumnezeu este drept in aceasta privinta si nu va ramane doar la faptul ca Fiul Sau a fost dispretuit si lepadat pe pamant, asa cum El este inca astazi. Istoria lumii se va incheia prin domnia lui Hristos timp de o mie de ani ca Domn absolut in pace si dreptate, si El va fi, de asemenea, recunoscut ca atare. Ce echilibru perfect predomina in planul lui Dumnezeu in timp si in eternitate !
Acesta este si motivul pentru care apostolul Pavel incheie declaratiile sale despre poporul Israel, in epistola catre Romani, zicand : "O, adanc al bogatiilor si al intelepciunii si al cunostintei lui Dumnezeu! Cat de nepatrunse sunt judecatile Lui si de neintelese caile Lui! Caci cine a cunoscut gandul Domnului? sau cine a fost sfatuitorul Lui? sau cine I-a dat Lui intai, si sa-i fie rasplatit? Fiindca din El si prin El si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui fie gloria pentru totdeauna! Amin" (Rom. 11:33-36).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu